După un an 2014 în care construcţiile şi infrastructura de transport nu au avut parte de prea multă „agitaţie“, primul trimestru al acestui an a adus un suflu nou acestor sectoare. S-au semnat câteva contracte de autostrăzi şi s-a ajuns la o formă (aproape) finală a Master Planului General de Transport, astfel că, în ansamblu, în următoarele luni ar trebui să demareze mai multe lucrări publice al căror impact economic să fie simţit încă de anul acesta.
În sectorul privat, fuziunea Lafarge-Holcim ar trebui să intre în linie dreaptă, în ciuda mai multor semne de întrebare care au apărut în luna martie, în timp ce un grup american a anunţat că preia un jucător important de pe piaţa de plăci ceramice. În general, „mişcările“ din primul trimestru au dat semnale că 2015 ar putea fi un an mai bun pentru sectorul construcţiilor, puternic afectat pe timp de criză.
1. Contracte de autostrăzi de 800 mil. lei
CNADNR a semnat în primul trimestru al anului patru contracte pentru construcţia a aproape 40 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare totală de 780 de milioane de lei, potrivit datelor agregate de ZF. Toate cele patru tronsoane pentru care CNADNR a semnat contracte anul acesta se află pe Autostrada Transilvania, care va lega oraşele Braşov, Târgu-Mureş, Cluj şi Oradea. În contextul în care anul 2014 a fost unul de declin pentru industria construcţiilor, în special pentru lucrările de infrastructură, aceste proiecte ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru piaţa de profil. Toate cele patru tronsoane ar trebui să fie gata în cel mult 12 luni, astfel că efectul acestor proiecte în economie ar trebui să se resimtă chiar anul acesta. La începutul lunii aprilie, CNADNR a mai semnat un contract de circa 400 de milioane de lei pentru construcţia centurii Bacău.
2. Holcim şi Lafarge găsesc cumpărător pentru activele scoase la vânzare, inclusiv cele din România
Fuziunea dintre giganţii cimentului Holcim din Elveţia şi Lafarge din Franţa, care ar urma să fie parafată la mijlocul acestui an, va aduce în industria locală a cimentului un nou jucător, pe irlandezii de la CRH, care au agreat să cumpere pentru 6,5 miliarde de euro mai multe active scoase la vânzare de grupurile din Elveţia şi Franţa, inclusiv fabricile de ciment Lafarge din România. Fuziunea a trecut însă în luna martie printr-un impas, după ce Holcim a cerut revizuirea condiţiilor de realizare a tranzacţiei, printre care şi renegocierea poziţiei de CEO. În cele din urmă, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord de salvare a fuziunii, însă ulterior câţiva acţionari majoritari ai grupului şi-au exprimat nemulţumirea faţă de faptul că încă nu a fost desemnată o persoană care să conducă viitoarea entitate LafargeHolcim. O decizie finală privind fuziunea va fi luată în perioada următoare, după ce acţionarii grupurilor se vor reuni pentru a aproba tranzacţia.
3. Transporturile au o formă finală pentru Master Planul General de Transport
Varianta finală a Master Planului de Transport - care a fost modificat de mai multe ori - prevede construirea a 1.300 de kilometri de autostradă până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în forma iniţială a proiectului. Pentru sectorul feroviar, sunt prevăzute investiţii de reabilitare a 4.350 de kilometri de cale ferată, în timp ce în sectorul naval se are în vedere construirea a 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi. De asemenea, Master Planul are în vedere investiţii pentru 14 aeroporturi. Proiectele din Master Plan, care sunt evaluate să coste 48 de miliarde de euro, vor fi finanţate în proporţie de 15% până la 20% din bani publici, 25% din bani vor veni din fonduri europene (exerciţiul financiar 2014-2020, dar şi următoarele exerciţii până în 2030), în timp ce restul sumei va fi reprezentat de credite de la instituţii precum BEI şi BERD. În luna aprilie, Master Planul ar urma să fie aprobat de Comisia Europeană, după ce instituţia de la Bruxelles a studiat documentul şi a făcut câteva recomandări.
4. Un grup american vrea să preia producătorul de plăci ceramice KAI
Mohawk Foreign Acquisitions, parte a grupului american Mohawk Industries, cu activităţi în domeniul comercializării de covoare, pardoseli laminate şi din lemn şi pardoseli ceramice, a anunţat că vrea să cumpere producătorul bulgar de plăci ceramice KAI, prezent pe piaţa locală prin companiile KAI Ceramics şi Progres Ceramica. KAI are două fabrici în Bulgaria cu o capacitate instalată de producţie de 25 de milioane de metri pătraţi anual. Fabricile sunt situate la 140 de kilometri distanţă de Bucureşti, astfel că produsele comercializate pe plan local sunt aduse de la aceste unităţi. Compania a înregistrat în 2013 vânzări pe plan local de circa 24 de milioane de euro, sumă care include atât veniturile realizate de subsidiara românească KAI Ceramics, cât şi vânzările directe din Bulgaria către România.
5. Construcţiile rezidenţiale sunt pe plus, infrastructura – pe minus
Lucrările totale de construcţii au înregistrat în luna ianuarie o creştere de 12,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind pentru întâia dată în ultimii trei ani când prima lună a anului aduce un plus pentru această industrie, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În ciuda avansului, care s-a reflectat în special în zona construcţiilor rezidenţiale (Ă47,6%) şi nerezidenţiale – adică industriale, comerciale sau spaţii de birouri – (Ă29,3%), construcţiile de infrastructură sunt pe minus în ianuarie, după ce au înregistrat o scădere de 11,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.
