Producătorii români de castraveţi, care fac la nivel de economie afaceri anuale de 40 de milioane de euro dintr-o recoltă de castraveţi de 102.000 de tone, nu reuşesc să facă paşi hotărâţi pe pieţele internaţionale de legume. România este pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de castraveţi, în spatele Spaniei, Olandei şi Franţei, dar la exporturile din primele opt luni piaţa locală este abia pe locul nouă.
„La Matca produsele care merg cel mai bine la export sunt castraveţii. Cea mai mare parte a mărfii ajunge în Germania, unde este cerută de fabricile de procesare“, a explicat Mircea Croitoru, directorul executiv al Societăţii Agricole „Legume Fructe Matca“, un grup de producători al fermierilor din localitatea Matca din Galaţi.
În primele trei trimestre ale anului, exporturile de castraveţi româneşti s-au ridicat la 7 milioane de euro, fiind aproape duble decât cele din tot anul 2012, potrivit datelor Eurostat.
Incapacitatea locală este vizibilă clar având în vedere că Olanda, o ţară cu o producţie de castraveţi de patru ori mai mare decât cea locală, exportă de 42 de ori mai mult, iar Spania, o ţară cu o recoltă de şapte ori mai mare, trimite la export de 37 de ori mai mult, potrivit calculelor ZF, făcute pe baza datelor Eurostat.
Una dintre explicaţiile pentru lipsa de apetit pentru export este şi nivelul preţului. Datele Eurostat arată că preţul mediu de export al castraveţilor în august a fost de 2 lei/kilogram. În acelaşi timp, statistica Ministerului Agriculturii arată că în pieţele din Bucureşti preţul mediu al castraveţilor a variat între 1,5 şi 2,5 lei în prima jumătate a lunii august.
Piaţa producătorilor de legume este una dintre cele mai fragmentate pieţe din economie, această „industrie“ fiind împărţită de câteva zeci de mii de mici fermieri. Până acum, acest sector s-a făcut cunoscut şi ca unul dintre cele mai „negre“, alături de piaţa de panificaţie sau de cea a procesării de carne.
Disfuncţionalitatea pieţei a fost pusă şi pe seama lipsei de conectare a producţiilor micilor fermieri de distribuitori şi reţelelor din retailul modern. Abia în ultimii ani marii retaileri au făcut primii paşi către cultivatorii locali de legume prin programe de integrare a producţiei, însă mare parte a bazinelor legumicole rămân concentrate pe vânzările locale şi regionale.
Aproape fiecare ministru care s-a aşezat în fotoliul de la Agricultură şi-a trecut pe hârtie ca prioritate, conectarea la piaţă a micilor producători de legume. Fie că a fost vorba de construcţia unor reţele de depozite în care să se strângă producţia sau de aşa-numitele reţele scurte de distribuţie, nimic nu a depăşit până acum stadiul declaraţiilor.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
