România avea la începutul lui 2025 o populaţie rezidentă de 19,04 milioane persoane, în scădere cu 24.425 de persoane faţă de 1 ianuarie 2024, în condiţiile în care soldul migraţiei internaţionale a fost pozitiv, dar insuficient pentru a compensa pierderea naturală, potrivit INS.
Astfel, diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi al decedaţilor a fost de 100.900 persoane, iar numărul imigranţilor din România a fost cu 71.300 de persoane peste numărul românilor care au plecat în altă ţară.
În cursul anului 2024, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (53,3%), cât şi în rândul imigranţilor (64,5%).
Fenomenul de îmbătrânire demografică continuă să se accentueze, ridicându-se la 131,3 persoane vârstnice la 100 de tineri sub 15 ani.
Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie a scăzut de la 15,9% la 1 ianuarie 2024 la 15,4% la 1 ianuarie 2025.
Totuşi, raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte.
Din totalul populaţiei, 9,77 milioane persoane trăiau în mediul urban, în scădere cu 1,3% faţă 1 ianuarie 2024.
Populaţia feminină la 1 ianuarie 2025 a fost de 9,75 milioane persoane, în scădere cu 0,4% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
