ZF 24

Romania, din nou codaşă: penultimul loc din Uniunea Europeană la atragerea fondurilor structurale din exerciţiul financiar 2014-2020: doar 30% din sumă în 7 ani

Romania, din nou codaşă: penultimul loc din Uniunea...

Autor: Iulian Anghel

21.06.2020, 11:35 2165

♦ În exerciţiul financiar 2014-2020, Romaniei i-au fost alocate fonduri europene structurale şi de investiţii de 30,9 mld. euro ♦ Însă, arată raportul pe 2019 al Consiliului Fiscal, Romania luase pană în februarie 2020 doar 29,9% din această sumă, faţă de o medie europeană de 37,7%.

Din perspectiva ratelor de absorbţie consemnate la nivelul lunii februarie 2020, Romania şi Croaţia ocupă ultimele poziţii din clasament, ţara noastră rămanand pe penultimul loc “în condiţiile păstrării unui un uşor avans faţă de Croaţia (cu o rată de absorbţie de 27,1%)”.

Bugetele publice de investiţii s-au bazat masiv, în ultimii ani, pe fondurile UE. În bugetul construit la început de an sunt prevăzute investiţii de 4,5% din PIB, echivalent, la socoteala de atunci, cu 8,1% din venituri, faţă de cheltuieli totale pentru investiţii, programate la 12% din venituri. Prin urmare, 2/3 din investiţii urma să fie făcute cu banii UE şi doar o treime cu banii statului.

Statele din jur au rate de absorbţie mult mai mari: Estonia (46,3%), Polonia (43,5%) sau Ungariei (42,7%). În contextul în care fondurile alocate pentru perioada 2014-2020 pot fi cheltuite pană la finalul lui 2023, rezultatele nefavorabile privind rata de absorbţie a acestora, atat în raport cu media UE, cat şi cu noile state membre din regiune, ridică semne serioase de întrebare privind posibilitatea de repetare a dificultăţilor în absorbţia fondurilor europene, manifestate pe parcursul exerciţiului financiar anterior, potrivit sursei citate.

„Absorbţia fondurilor europene constituie un obiectiv de interes naţional şi o soluţie pentru stimularea economiei, acestea generand o serie de efecte pozitive la nivelul societăţii precum: reducerea disparităţilor dintre regiuni, a sărăciei şi a excluziunii sociale, îmbunătăţirea calităţii şi relevanţei sistemului de învăţămant, dezvoltarea unei reţele durabile de transport şi realizarea de investiţii în infrastructură, îmbunătăţirea sistemelor de gestionare a apei şi deşeurilor, promovarea competitivităţii firmelor, precum şi a capacităţilor acestora de cercetare şi inovare etc.”

Apoi, în contextul derapajului bugetar de proporţii consemnat în 2019, cand deficitul bugetului consolidat a depăşit substanţial plafonul de 3% din PIB, importanţa absorbţiei fondurilor europene devine şi mai pregnantă pentru a reduce gradul de încordare a bugetului public, conchide raportul Consiliului Fiscal. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO