♦ Comisia Europeană a publicat prognozele privind evoluţiile economice ale statelor membre ♦ România ar urma să aibă o cădere de 6% în 2020, mai mică decât a Germaniei (-6,5%), Franţei (-8,2%) sau Ungariei (-7%).
Căderea economică a României ca urmare a crizei coronavirusului este prognozată de Comisia Europeană ca fiind mai mică decât a majorităţii statelor europene. Astfel, în afară de cea poloneză, economia României scade cel mai puţin din regiune, însă şi revenirea este mai lentă.
Dumitru Miron, economist şi profesor al Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, spune că una dintre explicaţiile pentru care economia României nu este atât de lovită de criza economică precum a altor state stă şi în faptul că, fiind o economie dependentă de alte economii europene, reculul crizei se simte mai târziu.
„Economia României, părerea mea, fiind o economie conexă cu celelalte economii, fiind o economie de subcontracte, de subproducţie, care produce subansamble, probabil că va înregistra şocul regresiunii economice puţin mai târziu. De aceea creşterea economică va fi mai puţin consistentă şi relansarea economică mai lentă“, a declarat Dumitru Miron pentru ZF.
Potrivit economiştilor Comisiei, economia României se va contracta cu 6% în 2020, iar deficitul bugetar va fi de 9,2% din PIB. Spre comparaţie, guvernul prognozează o creştere negativă a PIB de -1,9% şi un deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB.
Căderea economică din România este prognozată a fi mai mică decât a altor state europene. Astfel, economia germană ar scădea cu 6,5%, a Italiei cu 9,5%, iar economia Franţei cu 7,4%. Economiile din regiune vor fi mai puţin afectate decât economiile mari: PIB-ul polonez scade cu 4,1%, al Cehiei cu 6,2% şi al Ungariei cu 7%.
„Pare că Europa Centrală şi de Est, fiind şi pieţe în curs de dezvoltare, are o scădere ceva mai mică decât pieţele dezvoltate. Şi la noi la CFA România vom face un sondaj, probabil la sfârşitul săptămânii viitoare vom ieşi cu el, şi am introdus în secţiunea întrebărilor temporare şi anticipaţiile privind evoluţia PIB. Anticipaţiile se leagă şi de perioada în care economia a fost închisă, fiecare lună de închidere mănâncă procente din PIB“, a comentat pentru ZF Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.
Dumitru Miron mai spune că România îşi va reveni mai greu şi din cauza spaţiului fiscal de care dispune guvernul. De asemenea, el opinează că România are şi o problemă de înţelegere a situaţiei.
„Măsurile de relansare a economiei nu sunt încă luate, sunt doar anunţate. Problema, în opinia mea este alta: alţii au cu ce să ia măsuri, iar noi avem, din păcate, puţine mijloace, atât de natură bugetară, cât şi de natura anvelopei financiare care poate fi activată. Şi mai ales avem o deficienţă legată de completa şi corecta cunoaştere a problemelor. Senzaţia mea este că la nivel macroeconomic şi mezoeconomic nu se sesizează toată anvergura problemelor, astfel încât să putem elabora politici publice“, a mai spus Dumitru Miron.
Guvernul prognozează un deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB în 2020. Comisia Europeană vede un deficit de 9,2% în 2020 şi de 11,4% în 2021. Adrian Codîrlaşu crede că creşterea deficitului în 2021 este o consecinţă a majorării pensiilor cu 40% în septembrie anul acesta, creştere care va afecta mai puternic cheltuielile bugetare de anul viitor. „În toate ţările se vede că revenirea este mai lentă decât căderea. Probabil se va recupera complet cam în doi ani. Ce mi-a atras atenţia în cadrul acestui raport este deficitul bugetar. Dacă în anul acesta este similar cu ce se întâmplă la nivelul Uniunii Europene, în 2021 este anticipat să crească substanţial. Probabil o mare parte din creştere vine din majorarea pensiilor.“
