Riscul de excluziune socială în România: 33% din populaţie l 26% din familii nu au baie în casă ♦ Speranţa de viaţă: 75 ani faţă de 81 ani media UE ♦ Cheltuieli cu cercetarea: 0,5% din PIB faţă de 2,1% din PIB media UE.
România recuperează din decalajele faţă de media UE, iar studiile şi analizele statistice arată că întreaga zonă a Europei Centrale şi de Est ieşită de sub comunism în urmă cu 30 de ani trăieşte una dintre cele mai faste perioade ale istoriei acestui spaţiu geografic, însă imaginile de detaliu arată că bolile de care suferă regiunea şi România în special sunt inegalităţile de dezvoltare. Nu este tema ajunsă o modă după ce studiile economistului francez Thomas Piketty au ajuns bestseller, ci este o realitate de care în România se loveşte dureros o treime din populaţie care trăieşte zi de zi cu sabia sărăciei şi a excluziunii sociale deasupra capului.
Ultimul raport de ţară al Comisiei Europene pentru România (februarie 2020, care analizează în mare parte situaţia din 2019 şi perspectivele pentru anii ce vin) tratează pe larg angajamentele pe care România şi le-a luat pentru eliminarea decalajelor şi progresele pe termen mediu (în general 5 ani) din 2013 până în 2018. Avem pe de o parte un avans de luat în seamă al PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, de la 44% din media UE în 2007 (data aderării României la UE) până la 65% din media UE în 2018. Dar regiunea Bucureşti -Ilfov are un PIB/capita de 144% din media UE, iar regiunea Nord-Est (nordul Moldovei) de 39%, o diferenţă prin urmare uriaşă care cântăreşte greu în notarea generală.
Lucrurile s-au mai corectat, iar România a ajuns de la o rată de risc şi excluziune socială de 41,9% în 2013 la 32,5% în 2018, dar este la o distanţă uriaşă faţă de media UE, care este de 22%. De asemenea, rata persoanelor defavorizate material a scăzut în România de la 29,8% în 2013 la 16,8% în 2018, totuşi rata UE este aproape de trei ori mai mică, la 5,8% în 2018.
Deşi a început să mai recupereze din decalajele faţă de media UE în ceea ce priveşte nevoile nesatisfăcute ale îngrijirilor medicale, România avea în 2018 la această categorie un procent de 4,9% din populaţia de peste 16 ani, în comparaţie cu media UE, care avea un procent de doar 2%.
Nici la capitolul mortalităţii România nu stă bine, având o rată a mortalităţii cauzată de bolile cronice de 229,6, număr raportat la 100.000 de persoane, aproape dublu faţă de media UE de 119. Dar în acelaşi timp România se poate lăuda cu o rată a obezităţii mai mică faţă de media europeană, 10,4% din populaţia României de peste 18 ani în 2018, media UE fiind de 15,2%. Totuşi, rata obezităţii în 2018 a crescut în România faţă de 2013, când a fost 9,4%.
România stă bine şi la capitolul dependenţei de importul de energie. În 2018 România avea un procent de 21,1% al dependenţei de importul de energie, procent din importul de energie brută disponibilă, pe când media UE avea în acelaşi an un procent de 55,7%.
În 2018, România avea 25,6% din populaţie cu baia în curte, pe când media UE se situa la un procent de 1,7%. Lucrul îmbucurător pentru România e că rata populaţiei care nu are baie în casă a scăzut de la 33,7% în 2013 la 25,6% în 2018. România stă prost şi la capitolul cheltuielilor interne în cercetare. În 2018, doar 0,5% din PIB se duceau către Cercetare, spre deosebire de media UE de 2,12% din PIB.
De asemenea, procentul populaţiei care trăieşte în locuinţe deteriorate a scăzut de la 16,2% în 2013 la 10,1% în 2013, România situându-se sub media UE de 13,9% în 2018.
România se apropie de media UE când vine vorba de speranţa de viaţă. În 2018, speranţa de viaţă în România era de 75,3 ani. Deşi a crescut faţă de 2013, când a fost de 74,4, nu a ajuns la media UE de aproape 81 de ani.
