ZF 24

România, „tiparniţă“ de memorandumuri. Guvernele au pus pe hârtie investiţii în energie de 11,5 mld. € în ultimii opt ani. Rezultat: zero

România, „tiparniţă“ de memorandumuri. Guvernele...

Autor: Roxana Petrescu

04.09.2015, 00:08 1465

Ultima filă din romanul memorandumurilor a fost scrisă săptămâna aceasta şi este legată de o investiţie de 850 de milioane de euro într-o centrală pe cărbuni la Rovinari, proiect despre care se vorbeşte încă din 2009.

Romanul memorandumurilor din energia românească se îmbogăţeşte anual cu noi capitole, dar în realitate niciun proiect nu mişcă.

Problema este că după retragerea străinilor din marile proiecte, chiar şi companiile locale care stau pe rezerve generoase de cash eşuează în a identifica oportunităţi de investiţii. „Blocajul din energie este o problemă de guvernare, o problemă de viziune şi de resurse umane. De la companiile din energie s-au vărsat 600-700 de milioane de euro dividende anul trecut, de 6-7 ori mai mult decât am estimat. Companiile din energie au devenit principalii finanţa­tori ai băncilor, în loc să fie invers“, a declarat, în cadrul emisiunii ZF Live, Răzvan Nicolescu, fostul ministru delegat pentru energie, care a preluat la începutul acestui an funcţia de executive lead advisor în cadrul practicii de energie a Deloitte.

În ultimii opt ani de zile, piaţa locală de energie a asistat la semnarea a nu mai puţin de 12 memorandumuri pentru proiecte cu o valoare de circa 11,5 miliarde de euro, care ar fi crescut capacitatea instalată cu 27% sau măcar ar fi înlocuit vechi unităţi de producţie. Niciunul dintre aceste proiecte nu a depăşit faza hârtiilor.

Ultima filă din romanul memorandumurilor a fost scrisă săptămâna aceasta şi este legată de o investiţie de 850 mil. euro într-o centrală pe căr­buni la Rovinari, proiect despre care se vorbeşte din 2009.

Deşi multe dintre proiectele anun­ţate în aceşti ani au picat mai ales pe fondul retragerii investitorilor, cele mai importante companii energetice locale păstrau la „saltea“, după primul trimestru al anului, cash de aproape 9,5 mld. lei (peste 2 mld. euro), bani care în cele mai multe cazuri „leneveau“ în conturile diferitelor bănci în loc să lucreze prin investiţii sau achiziţii.

În tot acest context, România nu pare să găsească 400 de milioane de lei pentru a deschide o nouă mină de uraniu, proiect obligatoriu dacă se doreşte păstrarea unuia dintre cele mai importante lanţuri industriale care au mai rezistat după Revoluţie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO