Aproximativ 40% din deşeurile menajere generate de gospodării sunt materiale reciclabile, însă cele colectate selectiv reprezintă doar 2,4% din cantitatea totală de deşeuri, faţă de 80% în ţări precum Belgia sau Olanda.
Potrivit unui studiu realizat de compania Eco-Rom Ambalaje, care preia obligaţia de reciclare a deşeurilor de ambalaje de la firme precum Coca-Cola sau Unilever, un român din mediul urban generează în medie, 346 kg de deşeuri menajere pe an. În acelaşi timp, o persoană din mediul rural generează în jur de 95 kg de deşeuri pe an. Deşeurile reciclabile, adică hârtie, plastic, metal sau sticlă, reprezintă 39% în mediul urban şi 52% în cel rural, iar jumătate din acestea sunt ambalaje.
Datele Eco-Rom Ambalaje arată că în prezent aproximativ 45% din populaţia României, circa 9 milioane de persoane, au acces la sistemul de colectare selectivă prin cele aproximativ 17.500 de pubele colorate puse la dispoziţie de companie. Deşeurile colectate separat alcătuiesc însă doar 4% din cantitatea totală de deşeuri generate, iar cele reciclabile colectate separat reprezintă doar 2,4%. Restul deşeurilor sunt colectate în amestec şi trimise către staţiile de sortare şi depozitare.
Rezultatele studiului arată că, deşi s-au făcut progrese în modul de gestionare a deşeurilor, „efectele noilor investiţii nu s-au făcut simţite în măsura aşteptată, din pricina unei participări reduse a populaţiei la colectarea separată a deşeurilor menajere“. Chiar şi acolo unde infrastructura de colectare selectivă există, populaţia nu o foloseşte corespunzător.
„Analiza conţinutului acestor containere a indicat faptul că ele conţin în realitate deşeuri amestecate, în care deşeul reciclabil căruia îi este dedicat containerul reprezintă între 50 şi 73% din masa totală colectată“, arată raportul de cercetare al Eco-Rom Ambalaje.
Autorii studiului mai precizează că organizarea colectării separate înseamnă mai mult decât instalarea containelor. „Informarea şi conştientizarea publicului este esenţială pentru ca – în timp – colectarea separată să devină o obişnuinţă pentru toţi locuitorii din mediul urban sau rural.“
Contoare pentru electricitate şi căldură, dar nu şi gunoi
Un alt mod de a stimula colectarea selectivă este introducerea plăţii diferenţiate la generatorul de deşeuri, după principiul „plăteşte cât arunci (pay as you throw – PAYT).“ Acesta presupune ca gospodăriile să plătească un preţ standard pentru ridicarea deşeului menajer nereciclabil, în funcţie de cantitatea generată. Taxa de salubrizare existentă în prezent în România este percepută exclusiv în funcţie de numărul de persoane dintr-o gospodărie, iar cuantumul ei este diferit în fiecare localitate.
Ce intră în coşul de gunoi al românilor
„Deşeurile reciclabile reprezintă peste 40% din totalul deşeurilor generate. Ponderea cea mai mare o au deşeurile de hârtie/carton (15,8%), urmate de cele de plastic (14,31%) şi cele de sticlă (4,64%). Deşeurile metalice înregistrează valori minime (2,57%), aceste tipuri de deşeuri fiind colectate cu predilecţie de colectorii informali“, mai arată raportul.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2012- august 2013 pe deşeurile colectate din municipiul Piteşti, considerat reprezentativ pentru mediul urban din România, şi pe cele colectate din comuna argeşeană Drăganu, reprezentativă pentru mediul rural. Proiectul a fost finanţat de Eco-Rom Ambalaje şi s-a desfăşurat cu participarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ADI Servsal Argeş, Universitatea Tehnică Piteşti şi SC Artelia România SRL.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 18.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
