România are în prezent 530 de kilometri de autostrăzi pe care se circulă şi alţi aproape 250 de kilometri de astfel de drumuri care se află încă în construcţie. Alţi 100 de kilometri aşteaptă încă să-şi afle constructorii, în condiţiile în care licitaţiile au fost lansate încă din vara anului trecut, dar câştigătorii nu au fost anunţaţi nici până acum.
Pragul de 1.000 de kilometri de autostrăzi, despre care aproape fiecare guvern din ultimii zece ani a tot vorbit, pare deocamdată destul de departe de atins, cel puţin în următorii doi-trei ani. Fondurile europene, cu ajutorul cărora guvernul speră să construiască autostrăzi pe Coridorul IV paneuropean, sunt momentan presuspendate, finanţările de la bugetul de stat pentru infrastructura rutieră au fost tăiate "la sânge", iar guvernul a trecut la o nouă strategie pentru a mai putea construi ceva.
Astfel, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) a dat startul la cursa pentru găsirea unui partener privat care să vină cu finanţarea, să construiască, să întreţină şi să opereze şosele.
Autostrada Comarnic-Braşov, cu un cost estimat la 1,2 miliarde de euro, precum şi inelul de sud al centurii Capitalei, construit la standard de autostradă, (1,7 miliarde de euro), şi autostrada sau drumul expres Craiova-Piteşti (1,7 miliarde de euro) au ţinut capul de afiş în ultimele luni, fiind de altfel printre puţinele mişcări realizate de noul guvern în ceea ce priveşte infrastructura rutieră. În total, aproape 230 de kilometri de autostrăzi ar putea fi construiţi în următorii ani prin concesiune.
Strategia de găsire a unui investitor privat vine în contextul în care guvernul are la dispoziţie mai puţini bani pentru investiţiile în infrastructură, care se ridică la ordinul miliardelor de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
