ZF 24

Salarii la stat: Şeful tiparniţei de bani, Imprimeria BNR, câştigă de cinci ori mai puţin decât şeful CFR SA, o companie cu pierderi anuale de 170 mil. euro

Salarii la stat: Şeful tiparniţei de bani, Imprimeria BNR, câştigă de cinci ori mai puţin decât şeful CFR SA, o companie cu pierderi anuale de 170 mil. euro

Autor: Adelina Mihai

03.06.2013, 00:08 2076

Salariul lunar primit în primul tri­mestru al anului de către di­rec­torul general al Imprimeriei Băn­cii Naţionale, Laurenţiu Dra­gomir, în valoare de aproa­pe 2.700 de euro brut pe lună, a fost de peste cinci ori mai mic decât cel încasat de directorul general al CFR SA, Dimitris Sophocleous (primul manager „privat“ al companiei care între timp şi-a dat demisia), care a încasat în primele trei luni câte 14.570 de euro brut/lună.

Un comunicat de presă de „lămurire“  transmis vineri de către Ministerul de Finan­ţe, în care s-au precizat valorile ob­ţi­nute din indemnizaţiile de conducere ale direc­torilor generali/preşedinţilor com­pa­niilor de stat au scos la iveală noi anomalii în remunerarea angajaţilor din sistemul bu­getar. Finanţele au venit cu o listă a indemnizaţiilor de conducere primite de şefii a  38 de companii de stat şi regii auto­no­me după ce săptămâna trecută Gu­vernul a publicat un tabel cu companiile în care managerii aveau indemnizaţii mai mari de 2.500 de euro brut pe lună. Valorile salariale au fost făcute publice după ce Guvernul a decis, miercuri, prin­tr-o ordonanţă de urgenţă, să limiteze salariile directorilor din companii de stat la un nivel reprezentând de şase ori salariul mediu brut în ramura respectivă de activitate.

Totuşi, cum se explică faptul că şeful instituţiei care se ocupă de fabricarea  de bancnote, hârtii de valoare şi documente de securitate să aibă un salariu de cinci ori mai mic decât al şefului unei companii cu pier­deri de aproape 170 de milioane de euro în 2011?

„Imprimeria BNR are un volum de activitate mai redus decât cel al CFR Infrastructură, deci acesta ar putea fi un motiv care să explice diferenţele salariale. În plus, salariile la Imprimeria BNR sunt stabilite în cadrul BNR, compania neintrând sub incidenţa legii managemen­tu­lui privat, în timp ce salariul manage­ru­lui grec (Dimitris Sophocleous- n.red.) de la CFR a fost stabilit în urma negocierilor cu firmele de recrutare care au adus manage­mentul privat“, a explicat un oficial din cadrul Ministerului Finanţelor care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Într-adevăr, Impri­meria BNR a avut o cifră de afaceri de 10 mil. euro în 2011 la un efectiv mediu de 120 de angajaţi (şi un profit net de aproape 2 mil. euro), în timp ce CFR SA a avut afaceri de 271 mil. euro la un efectiv de aproape 24.000 de angajaţi şi pierderi de 167 mil. euro.

Potrivit documentelor primite de la Ministerul de Finanţe, cel mai mare salariu plătit unui manager de la stat în 2013 a fost în valoare de 16.600 de euro brut şi a fost încasat de către şeful Tarom, belgianul Christian Heinzmann, primul manager privat ales în noiembrie anul trecut. Deşi este probabil cel mai bine plătit angajat de la stat, sub conducerea lui Heinzmann Tarom a înregistrat pierderi de peste 15 mil. euro în primele patru luni ale acestui an.

 

Ministerul Finanţelor a mai precizat că avi­zează proiectele bugetelor de veni­turi şi cheltuieli pentru 157 de operatori eco­no­mici la care statul este acţionar majo­ritar, ca­re se aprobă ulterior prin Hotă­râre de Gu­vern sau Ordin comun al ministerelor implicate.

„Datele prezentate public în ultimele zile privind salarizarea sunt cele transmise de către conducerile companiilor şi incluse în propunerile de bugete de venituri şi cheltuieli“, se arată în comunicat.

Cu toate acestea, au fost făcute publice doar 38 de indemnizaţii de conducere primite de şefii de companii de stat sau regii autonome, dintr-un total de 157. Explicaţia?

„Doar aceste bugete au venit până în prezent spre aprobare la noi (la Finanţe – n.red.). Probabil că se vor face publice şi celelalte, pe măsură ce le primim“, a mai spus oficialul din Finanţe.

Tabelele cu salarii primite de la Finanţe ilustrează trei situaţii: indemnizaţiile brute lunare plătite în 2012, indemnizaţiile brute lunare plătite în primul trimestru din 2013 şi indemnizaţiile propuse de către ministerele care coordonează respectivele companii şi regii autonome să fie avizate de către Ministerul de Finanţe pentru anul  2013.

Înainte de introducerea legii managementului privat (OUG 109/2011), directorul general al unei companii de stat câştiga cât un secretar de stat, adică 1.000 de euro brut pe lună. După intratea în vigoare a ordonanţei, salariile managerilor „privaţi“ au fost stabilite de către Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA) sau de către Consiliile de Administraţie (CA) ale companiilor de stat şi regiilor autonome, pe baza recomandărilor de la firmele de recrutare.

Premierul Victor Ponta a modificat însă ordonanţa şi a plafonat salariile managerilor privaţi, impunând limite maxime pentru remuneraţia brută fixă la nivelul a 6 salarii medii brute pe ramură.

„După ce s-a implementat legea, s-a constatat că este o practică neunitară, astfel că s-a impus o limită a salariilor maxime pe care le pot obţine managerii privaţi“, a mai spus oficialul de la Finanţe.

Potrivit informaţiilor din anexa transmisă de Finanţe legate de valoarea salariilor medii pe ramuri, rezultă că cel mai mare salariu al unui manager privat va fi de aproape 5.700 de euro brut pe lună şi ca fi acordat unui şef de companie de stat din domeniul intermedieri financiare, iar în transporuri aeriene, salariul maxim va fi 5.500 de euro but pe lună, echivalentul a şase salarii medii pe economie din domeniile respective.

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 03.06.2013

AFACERI DE LA ZERO