Ritmul de construcţie a crescut faţă de intervalul anterior, 1 iunie – 1 iulie, când aceste şantiere au avansat în medie cu circa 1,7%, însă nu este suficient pentru a recupera întârzierile deja acumulate.
Media a fost trasă în sus de faptul că pe primii 6,5 kilometri ai autostrăzii Bucureşti-Ploieşti lucrările au avansat în luna iulie cu circa 26%, echivalentul a circa 1,7 kilometri de drum. Pe de altă parte, pe alte două şantiere, Suplacu de Barcău-Borş şi Nădlac-Arad (lot 2), lucrările au stagnat în luna iulie în contextul în care contractele de construcţie au fost reziliate în ultima perioadă. Autostrăzile în construcţie au deja întârzieri de câteva luni în termenele de execuţie, iar rezilierile de contracte din ultimele luni nu fac decât să prelungească şi mai mult perioada în care acestea vor fi finalizate.
Cele zece şantiere sunt finalizate în medie în proporţie de 75%, deşi pe multe dintre ele circulaţia trebuia deschisă încă din aprilie. CNADNR a plătit până la 1 august peste 1,2 miliarde de euro pentru cele mai importante zece şantiere de autostrăzi din ţară, cu o lungime cumulată de circa 250 km şi un cost total estimat la 1,8 mld. euro.
Unul dintre şantierele pe care lucrările au avansat într-un ritm mai alert în luna iulie este primul lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu. Cei 24 km de autostradă construiţi de austriecii de la Strabag au înaintat cu circa 9% în perioada 1 iulie – 1 august, şantierul fiind în prezent realizat în proporţie de 75%. Potrivit ultimelor estimări ale CNADNR, autostrada ar fi trebuit să fie gata în luna august, din care au mai rămas însă doar câteva zile, iar CNADNR nu a anunţat încă faptul că ar urma să taie o panglică.
Trei rezilieri în mai puţin de un an
Cea mai recentă reziliere de contract a avut loc în luna iulie, când CNADNR a întrerupt contractul de construcţie a 16,6 km din autostrada Nădlac-Arad, încheiat cu firma austriacă Alpine, care şi-a cerut falimentul. Şi contractul pentru construcţia autostrăzii Suplacu de Barcău-Borş (64 km), pe care lucrau americanii de la Bechtel, a fost reziliat recent, iar în toamna anului trecut proiectul de construcţie a primului lot (22 km) din autostrada Nădlac-Arad a fost pierdut de compania românească Romstrade şi de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao, în urma unor suspiciuni de fraudă. Deşi au trecut circa nouă luni de la această reziliere a contractului pentru primul lot al autostrăzii Nădlac-Arad, nici până acum CNADNR nu a reînceput lucrările, în contextul în care contractul a fost relicitat, iar în prezent licitaţia se află în faza de contestaţii.
Concesiuni şi noi licitaţii
În timp ce lucrările la autostrăzile aflate în construcţie stagnează sau se mişcă într-un ritm destul de lent, CNADNR a mai scos la licitaţie alte contracte de autostrăzi, cel mai recent fiind cel de construcţie a şoselei Sebeş-Turda (70 km) pentru circa 554 mil. euro.
Statul a scos anul acesta la licitaţie în concesiune şi alte trei autostrăzi, Craiova-Piteşti, Comarnic-Braşov şi inelul de centură al Capitalei la standard de autostradă, urmând ca până la finalul anului să anunţe numele investitorilor privaţi care vor construi pe banii lor cele trei şosele.
În perioada următoare ar urma să înceapă lucrările şi pe lotul al doilea şi al patrulea al autostrăzii Lugoj-Deva, după ce contestaţiile constructorilor care au depus oferte pentru aceste proiecte au fost soluţionate. Astfel, firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, ambele controlate de omul de afaceri băcăuan Dorinel Umbrărescu, vor construi lotul al patrulea al autostrăzii Lugoj-Deva, cu o lungime de 22,1 kilometri, pentru 98 de milioane de euro, în timp ce italienii de la Secol şi Salini se vor ocupa de lotul al doilea, cu o lungime de 28,6 kilometri, urmând să primească din acest contract circa 131 de milioane de euro.
Autostrada Suplacu de Barcău-Borş (64 km)
Autostrada Suplacu de Barcău-Borş nu a înaintat nici măcar cu un centimetru anul acesta. Mai mult, în întreg anul 2012 acest tronson de autostradă a avansat cu echivalentul a circa 600 de metri. În prezent, autostrada este construită doar pe jumătate, iar CNADNR a reziliat deja contractul încheiat cu americanii de la Bechtel pentru construcţia acestui tronson.
Autostrada Bucureşti-Moara Vlăsiei (primii 6,5 km)
Primii 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti-Ploieşti, care ar trebui să facă legătura între Capitală şi centură şi care ar transforma această şosea într-una cu adevărat utilă, vor fi gata abia peste doi ani, deşi lucrările au început anul trecut şi trebuia să fie finalizate de aproape zece luni. Tronsonul este finalizat în proporţie de 54% în prezent. Tronsonul, care se întinde între Capitală şi centura Bucureştiului (în dreptul localităţii Ştefăneştii de Jos), este vital pentru legarea oraşului de restul autostrăzii.
Autostrada Deva-Orăştie (32,5 km)
Autostrada Deva-Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri, a fost deschisă circulaţiei integral la finalul lunii mai. De altfel, în luna decembrie a anului trecut a fost deschisă o porţiune de circa 15 kilometri din această autostradă, pe ruta Deva-Simeria. Constructorii autostrăzii sunt austriecii de la Strabag şi firma românească Straco Grup, controlată de Alexandru şi Traian Horpos, care au încasat până la 1 august aproape 156 de milioane de euro din contractul de 197 mil. euro.
Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1 (24 km)
Primul lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu, cu o lungime de circa 24 km, era construit în proporţie de 75% la începutul lunii august. Autostrada, ce trebuia să fie gata în aprilie, potrivit termenului contractual, este construită de austriecii de la Strabag. Noul termen de finalizare stabilit de CNADNR este luna august 2013, din care au mai rămas însă doar câteva zile. Mai mult, compania de drumuri nu a anunţat încă o tăiere de panglică.
Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 2 (20 km)
Cel de al doilea lot al autostrăzii Orăştie-Sibiu are aproape 20 km şi este realizat de firma românească Straco Grup alături de italienii de la Studio Corona. Constructorii au finalizat aproape două treimi din această autostradă (64,2%), încasând circa 44 de milioane de euro din contractul de aproape 90 mil. euro, arată datele de la CNADNR. Termenul contractual de finalizare a acestui tronson era aprilie 2013, însă deschiderea circulaţiei va fi amânată pentru noiembrie anul acesta.
Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 3 (22 km)
A treia secţiune a autostrăzii Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 22 km şi este realizată de italienii de la Impregilo. Circa 75% din acest tronson era gata la începutul lunii august. Termenul contractual de finalizare era aprilie 2013, însă a fost amânat pentru anul următor. Pe această porţiune, la Aciliu, se regăseşte şi cel mai mare viaduct din România, cu o lungime de circa 1 kilometru şi o înălţime de 74 de metri. Constructorul italian a încasat până acum peste 94 de milioane de euro pentru această şosea.
Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 4 (16 km)
Ultimul tronson din autostrada Orăştie-Sibiu are o lungime de circa 16 kilometri şi este realizat de italienii de la Astaldi şi de firma românească Euro Construct Trading 98, controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu. La începutul lunii august era finalizat în proporţie de circa 74%, arată datele de la CNADNR. Deşi trebuia să fie gata în aprilie, tronsonul va fi finalizat abia în noiembrie, arată cele mai recente estimări ale CNADNR.
Autostrada Nădlac-Arad, lot 2 (16,6 km)
Lotul 2 al autostrăzii Nădlac-Arad, la care au lucrat austriecii de la Alpine până la începutul lunii iulie, este unul dintre cele mai înaintate şantiere din punctul de vedere al stadiului de execuţie din cele aflate în construcţie pe Coridorul IV paneuropean. Astfel, tronsonul era finalizat în proporţie de aproape 85% la începutul lunii august. Şoseaua are o lungime de 16,6 km şi avea ca termen de finalizare luna aprilie a acestui an, însă recent contractul a fost reziliat, pe fondul intrării în faliment a firmei austriece Alpine Bau.
Autostrada Lugoj-Deva, lot 1 (27,5 km)
Primul sector al autostrăzii Lugoj-Deva este construit de italienii de la Tirrena Scavi, Societa Italiana per Condotte D’Acqua şi Cossi Costruzioni. Deşi avea ca termen contractual tot luna aprilie a acestui an, tronsonul este gata doar în proporţie de până în 80%. Italienii au încasat până acum două treimi din suma stipulată în contract, de circa 162 mil. euro, arată datele de la CNADNR. Noul termen de deschidere integrală a celor 27,5 kkm este decembrie 2013.
Varianta de ocolire a Constanţei (21,8 km)
Varianta de ocolire a municipiului Constanţa, deschisă parţial circulaţiei, este gata în proporţie de 93,5%, iar în luna august ar fi urmat să fie finalizată integral, însă în prezent CNADNR spune că analizează o extensie a termenului până în noiembrie. Centura este deschisă traficului pe anumite porţiuni, respectiv pe sectorul dintre DN 39 - nodul rutier cu Autostrada Soarelui - intersecţia cu DN 3 - nodul rutier de la Ovidiu.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels