Preţul de 1 leu pe acţiune plătit de Fondul Proprietatea (FP) în cadrul ofertei de răscumpărare a unui pachet de 600 milioane de acţiuni este de nerefuzat, iar oferta va fi suprasubscrisă de multe ori pentru că toţi investitorii vor dori să îşi marcheze profituri de cel puţin 20% în doar câteva săptămâni, spun analiştii.
„Oferta este foarte bună şi cred că va semnificativ suprasubscrisă. Noi vom participa la ofertă şi vom subscrie. Chiar dacă oferta va fi suprasubscrisă şi vom putea vinde doar o parte din acţiunile pe care le scoatem la vânzare, avem oportunitatea de a marca un profit de cel puţin 20% pe termen scurt, iar acest lucru va avea un impact pozitiv asupra întregului portofoliu de acţiuni pe care îl deţin fondurile noastre de investiţii“, a spus Răzvan Rusu, director de investiţii la societatea de administrare a fondurilor de investiţii Certinvest, cu active de 181 de milioane de lei în gestiune.
WikiZF: Profilul companiei Fondul Proprietatea
Joi, 10 octombrie, fondul a anunţat că primit ok-ul din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară pentru a începe oferta publică de cumpărare a 600 milioane de acţiuni la un preţ de un leu/acţiune. Preţul de un leu era cu 35% peste preţul acţiunii FP de 0,74 lei/acţiune afişat miercuri. Altfel spus, fondul a oferit investitorilor o primă de 35% faţă de ultimul preţ din piaţă, deşi acţiunile FP se tranzcţionează la un discount de circa 35% faţă de activul net, adică investitorii cred că valoarea de piaţă este cu 35% mai mică decât valoarea activelor din portofoliu.
După ce fondul a anunţat preţul, prima de 35% a scăzut până la 30% faţă de ultimul preţ din piaţă de 0,778 lei/acţiune din şedinţa de «vineri», 11 septembrie. Joi şi vineri, preţul acţiunii FP a crescut cu 5% sub impactul entuziasmului stârnit în rândul investitorilor de preţul de un leu pe care FP e dispus să îl plătească pentru a cumpăra de la acţionari 600 milioane de acţiuni.
„Preţul oferit de fond este foarte bun şi va aduce un „return“ investitorilor de cel puţin 6% raportat la cât era preţul când s-a anunţat preţul din ofertă. Dacă este să luăm în calcul şi faptul că la finalul anului fondul are în plan să distribuie către acţionari alte 670 milioane de lei din reducerea capitalului social, atunci randamentul total urcă la peste 13%“, a spus Daniela Mândru, analist la casa de brokeraj Swiss Capital, cel mai mare intermediar de pe bursa din Bucureşti. Vineri, FP a mai anunţat că a cerut ASF acordul pentru prelungirea perioadei de derulare a ofertei cu o săptămână până pe 15 noiembrie şi pentru modificarea documentelor de ofertă prin includerea unor detalii cu privire la modalitatea în care se vor face alocările în cadrul ofertei. Alocarea banilor către cei care vor vinde în cadrul ofertei se va face „pro-rata“, adică dacă există un nivel de suprasubscriere de
10 ori faţă de suma oferită, pentru un ordin de vânzare de 100 de acţiuni investitorul va încasa banii doar pentru 10 acţiuni, restul de 90 de acţiuni urmând să îi rămână în portofoliu.
Subscrierile la ofertă încep marţi, 15 octombrie. Intermediarii ofertei sunt BCR şi casa de brokeraj Wood&Co.
Principalele întrebări pe care le ridică oferta FP
1. Cum a fost stabilit preţul de un leu pe acţiune?
Niciodată acţiunile FP nu s-au tranzacţionat pe bursă la un preţ de un leu, maximul atins este de 0,78 lei. În documentul de ofertă, administratorul FP, compania americană Franklin Templeton, explică modalitatea de determinare a preţului: preţul trebuie să fie cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre cel mai mare preţ plătit de fond în ultimele 12 luni adică de 0,719 lei/acţiune şi preţul mediu ponderat de tranzacţionare aferent ultimelor 12 luni, adică de 0,6118 lei/acţiune. Administratorul putea oferi o primă de 10% sau 15% faţă de 0,719 lei, cum au făcut alte companii angajate în programe de răscumpărări, însă a ales o primă de peste 30%.
„Preţul este surprinzător de mare şi cred că a rezultat şi în urma unor consultări cu acţionarii mari ai fondului“, a spus Răzvan Rusu de la Certinvest.
Elliott a făcut presiuni puternice în ultimul an asupra Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, pentru a creşte preţul acţiunilor, ameninţând chiar că va schimba administratorul şi va aduce unul nou. În AGA din 22 noiembrie, acţionarii FP decid dacă prelungesc cu încă patru ani mandatul lui Templeton sau dacă demarează procedurile de selecţie a unui nou manager.
2. De ce a decis Templeton să facă acum ofertă publică şi nu în 2011?
În 2011, anul listării fondului la bursă, acţiunile FP au scăzut la minime istorice (0,4 lei/acţiune) din cauza presiunii uriaşe la vânzare din partea foştilor proprietari. Atunci Templeton a decis ca fondul să deruleze un program de răscumpărare în valoare de 120 de milioane de lei prin care a răscumpărat 250 milioane de acţiuni. Impactul a fost aproape zero asupra preţului, foştii proprietari şi-au vândut atunci la jumătate din valoare acţiunile, iar statul român şi-a epuizat în mai puţin de un an acţiunile la FP pentru că despăgubirile cu acţiuni nu se mai făceau la preţul de un leu, ci în funcţie de preţul din piaţă. În 2011 însă administratorul Templeton mai avea în faţă 3 ani de mandat, iar presiunea din partea foştilor proprietari nu a fost atât de mare cum este acum cea din partea lui Elliott. În 2011, Elliott a fost printre cei mai mari cumpăratori de FP la preţuri „chilipir“.
3. Dacă FP răscumpără acţiuni la un leu, de ce preţul acţiunii nu creşte peste valoarea de 0,8 lei?
Deşi FP oferă un leu/acţiune în cadrul ofertei, investitorii nu sunt dispuşi să plătească mai mult de 0,8 lei pentru că va trebui mai târziu să găsească la rândul lor cumpărători pentru o acţiune scumpă. De exemplu, dacă un investitor cumpără acum acţiuni FP la un preţ de 0,78 lei, pentru a marca un profit el va trebui să găsească un cumpărător dispus să plătească peste acest preţ, deoarece în oferta FP va putea vinde doar o mică parte a acţiunilor cumpărate.
4. Ce se va întâmpla cu preţul după ce se încheie oferta?
Daniela Mândru, analist la Swiss Capital, se aşteaptă la un preţ de 0,87 lei/acţiune pentru următoarele 12 luni ca urmare a listării Romgaz şi Hidroelectrica, dar şi graţie celui de al treilea program de răscumpărare pentru care FP cere acordul acţionarilor pe 22 noiembrie. Administratorul a lăsat să înţeleagă că în funcţie de rezultatele acestei oferte de 600 milioane de acţiuni va mai derula programe similiare. Cu toate acestea, acţiunile FP sunt la maxime istorice, cu un avans de 42% de la începutul anului şi de 53% în ultimele 12 luni.
5. Din ce bani va plăti fondul cele 600 milioane de acţiuni?
Fondul va plăti 600 milioane de lei pentru cele 600 milioane de acţiuni din banii proprii. La finalul lunii august, fondul avea lichidităţi de 850 mil. lei (5,6% din activele de 15,1 mld. lei) plasate în titluri de stat şi depozite bancare. Cele 850 milioane de lei provin în principal din dividendele încasate de la companiile din portofoliu. Circa 200 mil. lei provin din vânzarea unui pachet de 1,1% din acţiunile Petrom.
La „cash“ de 850 milioane de lei, fondul se angajează însă la plăţi mai mari, de 1,7 miliarde de lei, în următoarele 9 luni (600 mil. lei în ofertă, 670 mil. lei din reducerea de capital şi alte 500 mil. lei din distribuţia de dividende, pentru că fondul trebuie să distribuie integral profitul obţinut din dividende). Astfel rezultă o diferenţă de 900 milioane de lei pe care fondul va trebui să o acopere de undeva, cel mai probabil din vânzări de active.
6.Ce va mai vinde fondul din portofoliu?
Vânzările de active sunt limitate la participaţiile deţinute la companii listate: Petrom, Transgaz şi Transelectrica, pentru că participaţiile la companiile nelistate sunt extrem de greu de vândut, iar fondul a angajat de doi ani banca americană Citi să îi găsească cumpărători pentru pachetele minoritare deţinute la companiile de distribuţie de energie. Fără succes însă până în prezent. Dar vânzarea de acţiuni deţinute la companiile listate va scădea treptat din atractivitatea fondului.
7. Cât timp va mai funcţiona Fondul Proprietatea?
Strategia de a vinde din active şi de a folosi bani rezultaţi pentru a răscumpăra acţiuni din piaţă şi pentru a-i distribui către acţionari are avantajul că acţionarii îşi recuperează într-un timp scurt investiţia. Însă o astfel de strategie va duce la „micşorarea“ Fondului Proprietatea şi scurtarea duratei de viaţă a fondului. De altfel, prin răscumpărări sunt retrase acţiuni din piaţă, iar acest lucru afectează negativ lichiditatea fondului pe bursă. Astfel că există riscul ca pe termen lung, dacă astfel de răscumpărări de acţiuni sunt accelerate şi finanţate din vânzări de active, fondul să îşi piardă din atractivitate şi din lichiditate. În prezent, FP este cea mai lichidă acţiune de pe bursa de la Bucureşti şi ocupă primele locuri în investiţiile fondurilor de pensii private.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 14.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
