Scenariile pentru Carpatica după ce BNR i-a suspendat dreptul de vot lui Carabulea din cauza problemelor cu justiţia: fuziune cu o altă bancă sau capitalizarea prin intermediul pieţei de capital

Banca Naţională a hotă­rât suspendarea dreptului de vot pentru 57% din acţiunile Băn­cii Carpatica (BCC) controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea din Sibiu şi de unul dintre partenerii de afaceri ai acestuia, Corneliu Tănase, şi le-a interzis acestora să mai cumpere acţiuni ale băncii.

Suspendarea dreptului de vot al unor acţionari este o procedură în premieră pe piaţa bancară locală, adoptată de consiliul de administraţie al BNR pe baza noii legislaţii în vigoare. Este o decizie care vizează exclusiv calitatea şi reputaţia acţionarilor şi nu situaţia băncii, care altminteri se încadrează pe deplin în parametrii de prudenţialitate ceruţi de BNR.

BNR şi-a motivat decizia prin „neîndeplinirea de către dl Ilie Carabulea a criteriului de repu­taţie, din perspectiva integrităţii (...) prin aceea că: (a) domnul Ilie Carabulea a suferit o condamnare pentru dare de mită (...) şi (b) domnul Ilie Carabulea este cercetat penal, în stare de arest, de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infrac­ţiunilor de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la abuz în serviciu (...)“, se arată în raportul publicat pe bursă de către conducerea băncii.

Alături de Ilie Carabulea, BNR i-a suspendat drepturile de vot şi lui Corneliu Tănase, după ce a decis că cei doi au acţionat în mod concertat, după ce a analizat comportamentul acestora în ultimii trei ani, inclusiv ultimul demers de convocare a AGA pentru schimbarea conducerii. Ilie Carabulea controlează direct 41,29% din acţiunile Carpatica şi indirect 4,1% din acţiuni, prin intermediul Atlassib SRL şi Safa SRL. Corneliu Tănase deţine direct 11,22% din acţiunile Carpatica şi indirect 0,44% prin Atlassib SRL şi Safa SRL. Astfel, acţiunile cu drept de vot suspendat reprezintă circa 57% din capitalul băncii.

Carabulea şi Tănase au posibilitatea să-şi vândă acţiunile Carpatica, suspendarea dreptului de vot neafectându-le şi dreptul de proprietate. Participaţiile lor valorează pe bursă aproape 26 de milioane de euro, capitalizarea totală a băncii fiind de 45,3 milioane de euro.

Carpatica rămăsese cea mai importantă instituţie de credit cu capital majoritar privat românesc, după ce la Banca Transilvania acţionarii străini au trecut de 50% în urma tranzacţiilor de pe bursă.

Carpatica are două opţiuni: fuziunea cu altă bancă sau majorarea capitalului prin ofertă pe bursă

În prezent, la nivelul conducerii Carpatica ar fi în discuţie două scenarii de bază agreate şi de BNR, respectiv fuziunea cu o altă bancă sau o majorare de capital derulată prin intermediul bursei în care Carabulea şi Tănase nu ar avea drept de preemţiune, iar participaţiile lor ar urma să fie astfel diluate.

Surse bancare afirmă că în prezent ambele variante au şanse, rămânând ca acţionarii minoritari să decidă inclusiv în funcţie de pretenţiile partenerului de fuziune cu care au avut loc discuţii.

O eventuală majorare de capital prin bursă ar putea beneficia de curentul favorabil creat pe piaţă după ofertele derulate anul trecut şi ar putea reprezenta inclusiv o soluţie pentru păstrarea unei majorităţi româneşti în acţionariat prin atragerea investitorilor de retail.