Pentru prima dată în ultimele decenii, Germania acceptă energia nucleară ca parte esenţială a mixului energetic european, într-o mişcare care marchează o apropiere strategică de Franţa şi o schimbare radicală de direcţie sub noul cancelar conservator, Friedrich Merz, raportează Financial Times.
Berlinul a informat Parisul că nu va mai bloca iniţiativele franceze de a recunoaşte energia nucleară ca echivalentă cu sursele regenerabile în legislaţia Uniunii Europene. Decizia vine după ani de tensiuni între cele două puteri, care au afectat capacitatea UE de a adopta politici energetice comune, mai ales în contextul crizei declanşate de invazia Rusiei în Ucraina.
„Germania ne spune acum clar: vom trata energia nucleară cu pragmatism,” a declarat un diplomat francez de rang înalt. „Se vor elimina toate prejudecăţile anti-nucleare încă prezente în legislaţia europeană.”
Această răsturnare de poziţie, catalogată drept o „schimbare de paradigmă” de către un oficial german, deschide uşa pentru o cooperare mai profundă în domeniul securităţii şi apărării. Merz a anunţat că este dispus să discute integrarea Germaniei sub „scutul nuclear francez” ca măsură de descurajare în faţa potenţialelor agresiuni ruseşti.
„Mai bine mai târziu decât niciodată. Suntem în sfârşit deschişi unei discuţii serioase cu Franţa despre descurajarea nucleară europeană,” a spus oficialul german.
Această nouă colaborare franco-germană este privită ca o cheie esenţială pentru deblocarea deciziilor europene majore în domeniul energiei. Experţii spun că, atunci când cele două motoare ale UE sunt aliniate, tot blocul avansează mai uşor.
Friedrich Merz, ales cancelar în februarie, a criticat de mult decizia Germaniei de a renunţa la energia nucleară în 2011, sub conducerea rivalei sale politice Angela Merkel. El a condamnat şi oprirea ultimelor trei reactoare nucleare în mandatul lui Olaf Scholz, în pofida preţurilor ridicate la energie.
Deşi nu intenţionează să redeschidă centralele clasice, Merz susţine investiţiile în tehnologii avansate, precum reactoarele modulare mici şi fuziunea nucleară, care nu generează deşeuri radioactive de lungă durată.
Pe fondul scumpirii gazului rusesc, energia nucleară a cunoscut o revenire spectaculoasă în Europa. Doar Austria mai rămâne fermă în opoziţia sa faţă de energia atomică. Ţări precum Belgia şi Olanda şi-au reconsiderat planurile de a renunţa la energia nucleară şi investesc din nou în acest domeniu.
Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene şi semnată de miniştri din 12 state membre cu centrale nucleare, se cere recunoaşterea oficială a caracterului complementar al energiei nucleare şi regenerabile. Ei solicită sprijin pentru investiţii şi un mesaj clar către pieţe că Europa pariază pe energia atomică.
Germania, care şi-a acoperit anul trecut peste 60% din consumul de electricitate din surse regenerabile, s-a opus mult timp încadrării energiei nucleare ca fiind „verde”, temându-se că industria franceză — susţinută de 56 de reactoare — va câştiga un avantaj competitiv major, în timp ce economia germană încă suferă din cauza pierderii gazului rusesc ieftin.
În plus, opoziţia era şi una ideologică: Partidul Verzilor, parte din fosta coaliţie a lui Scholz, s-a opus constant oricărei forme de energie nucleară.
Dar, cu Merz la cârmă, vântul bate din altă direcţie. Berlinul pare decis să nu mai rămână în urma curentului european — ba chiar să-l conducă.
