BMW este singurul constructor german premium care nu se extinde deocamdată spre Est, în condiţiile în care Mercedes-Benz a investit un miliard de euro în Ungaria (din 2008), Audi are cea mai mare uzină de motoare tot în ţara vecină, iar Porsche alături de grupul VW produce parţial maşini în Slovacia.
„Avem mulţi furnizori în România ca parte a reţelei de distribuţie, însă nu avem în plan producţia în România şi nu am luat nicio decizie în acest sens. Pentru moment am decis să ne extindem cu producţia de maşini în Mexic, Statele Unite, Brazilia şi China“, a spus Harald Kruger, membru în consiliul de administraţie al BMW Group, responsabil de producţie. Kruger va prelua de la jumătatea lunii mai funcţia de CEO de la Norbert Reithofer, care va deveni preşedinte al consiliului de administraţie.
BMW Group a anunţat anul trecut faptul că va investi un miliard de dolari în construirea unei noi uzine în care producţia va începe în 2019 şi în care vor lucra circa 1.500 de salariaţi.
În 2012 au apărut informaţii despre o posibilă investiţie a BMW la Lugoj, unde constructorul german să producă între 100.000 şi 150.000 de maşini anual, informaţiile fiind confirmate la acea vreme de oficialii primăriei municipiului. Oraşul Lugoj este pe culoarul IV transeuropean care traversează România de la Constanţa la Nădlac şi unde în prezent se lucrează la viitoarea autostradă.
Miza unei uzine BMW chiar şi cu o producţie de numai 100.000 de maşini pe an o reprezintă exporturi care pot ajunge şi la peste 4-5 miliarde de euro, aând în vedere faptul că preţul mediu al unui BMW este de obicei peste 50.000 de euro. În uzinele constructorului bavarez gradul de automatizare tinde în anumite secţii spre 100%. Pe măsură ce uzina este mai automatizată angajaţii au o calificare mai înaltă şi implicit şi salarii mai mari. Spre comparaţie, salariul mediu în industria auto germană este de peste 2.000 de euro net pe lună, dublu faţă de Statele Unite, tripu faţă de salariile de la Dacia şi de cinci ori mai mult decât salariul mediu net pe economie pe piaţa locală. Chiar şi în aceste condiţii, oficialii BMW sunt de părere că eficienţa uzinelor mărcii este atât de mare încât nu trebuie să se extindă acum în Europa de Est pentru a reduce costurile cu forţa de muncă.
„Acum construim o nouă uzină în Mexic, unde competitivitatea este foarte ridicată şi ne-am extins în China şi Brazilia. Când am luat aceste decizii am luat în calcul mai multe zone unde am putea construi uzine. Nu ducem lipsă de oameni care să ne spună că ţara lor este cea mai bună pentru o uzină BMW. Dar noi am luat decizia luând în calcul toate posibilităţile în funcţie de potenţialul pieţei. În Europa deja avem o „amprenă“ bună cu 55% din producţia globală şi vânzări. Din acest motiv ne uităm acum către alte continente unde există potenţial mai mare de creştere a vânzărilor. Leipzig nu este o uzină din Europa de Est, dar este una foarte competitivă“, a declarat pentru ZF Ian Robertson, membru în consiliul de administraţie al BMW Group responsabil de vânzări şi marketing.
În acest context, BMW a demarat pe lângă investiţiile în uzinele din Mexic şi Brazilia şi investiţii în uzina Dingolfing din Germania, cea mai mare a grupului, cu circa 17.500 de salariaţi unde pe lângă modelele din Seriile 3, 4, 5, 6 şi 7 sunt produse componente pentru întreaga gamă de modele, astfel încât toate modelel BMW din lume au componente produse la Dingolfing. În uzina 2.2 de pe platforma industrială BMW va dezvolta uzina de motoare electrice pentru viitoarele modele hibride de tip plug-in (care dispun de un motor pe benzină şi unul electric, bateriile putând fi alimentate şi de la o priză domestică şi care au autonomii în mod electric de ordinul zecilor de kilometri). Primul model de acest tip este X5 xDrive40e, care dispune de un motor pe benzină supraalimentat de 2,0 litri pe benzină de 245 CP şi de unul electric de 113 CP, care împreună produc 313 CP şi care are oficial un consum mediu de 3,4 litri/100 km, similar cu al unui automobil de clasă mică diesel, şi o autonomie în modul electric de până la 31 km.
