• Leu / EUR4.7592
  • Leu / GBP5.5323
  • Leu / USD4.2607
ZF 24

Şeful celei mai mari organizaţii de fermieri: Ambasadele sună să întrebe de teren, iar Ministerul Agriculturii nu a luat nicio măsură concretă

Şeful celei mai mari organizaţii de fermieri: Ambasadele sună să întrebe de teren, iar Ministerul Agriculturii nu a luat nicio măsură concretă

Autor: Gabriel Razi

22 iul 2013 3497

Laurenţiu Baciu, proprietarul Romagria, o fermă cu afaceri de 1,2 milioane de euro anul trecut şi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), spune că investitorii străini sunt în continuare interesaţi de achiziţii de terenuri pe piaţa locală şi susţine în acelaşi timp că a fost contactat în acest sens de reprezentanţii mai multor amabasade străine de la Bucureşti.

„Ajung la mine pentru că ştiu că sunt preşedintele LAPAR şi stiu ce se întâmplă într-o parte sau alta. Am stat de vorbă cu reprezentanţii ambasadelor din Israel, Egipt, Qatar şi a Italiei. La Ministerul Agriculturii nu s-a mai discutat nimic, am avut o întâlnire, dar nu am ajuns la o concluzie, există un proiect de act normativ, dar este făcut pe genunchi“, spune fermierul care deţine o fermă de 1.000 de hectare în judeţul Bacău.

Cu cinci luni înainte de momentul în care România va liberaliza piaţa funciară agricolă, iar persoanele fizice străine vor putea cumpăra la liber teren, Ministerul Agriculturii nu a pus în aplicare nicio măsură concretă pentru a frâna „setea“ de teren agricol a investitorilor din străinătate. Totuşi, nici în primii şapte ani de aşa-zisă interdicţie autorităţile nu au limitat achiziţiile. Orice investitor a putut prelua terenuri arabile româneşti prin intermediul unei companii înregistrate local. Astfel, a fost făcut grosul achiziţiilor, estimate la 800.000-1 milion de hectare, adică 7%-8% din totalul suprafe­ţelor agricole.

În acest context, România se află pe primul loc între ţările din Europa şi pe locul zece în lume în funcţie de procentul de teren agricol controlat de companiile cu capital străin, potrivit unui raport al GRAIN, o organizaţie neguvernamentală care luptă pentru drepturile micilor fermieri.

Cei mai mari investitori străini în terenurile agricole pe plan local prin achiziţii şi contracte de arendă sau concensiune pe termen lung sunt libanezii din grupul Maria (43.000 ha), fondul de investiţii olandez Rabo Farm (20.000-25.000 ha), Prio Foods (25.000 ha) englezii de la Spearhead International (18.000 ha) sau Germanagrar (8.000 ha). Printre ultimii care şi-au anunţat intenţia de a face pasul în agricultura locală este milionarul britanic James Townshned, care se află la conducerea companiei Velcourt. El a intrat într-un joint-venture cu Mintridge International, un alt grup britanic, şi a anunţat anterior că pregăteşte preluări de 14 milioane de euro.

Până acum vânzarea la liber a terenurilor agricole către străini a fost un subiect care a stârnit reacţii atât în rândul fermierilor, cât şi în birourile de la Ministerul Agriculturii. În timp ce oficialii din minister au anunţat că au puţine pârghii pentru a limita acest flux investiţional, fermierii români s-au plâns, argumentând că achiziţiile sunt făcute concertat şi că achizitorii sunt susţinuţi prin intermediul dobânzilor preferenţiale.

Singurii paşi făcuţi de oficialii de la Agricultură pentru a frâna achiziţiile străinilor s-au limitat la stadiul de declaraţii publice iar, cu cinci luni înainte de termenul limită, măsurile concrete întârzie să fie puse în aplicare.

Singurele scenarii anunţate au fost cele de a transforma Agenţia Domeniilor Statului într-un jucător pe piaţa funciară, cerinţa studiilor de specialitate sau imposibilitatea de revânzare pe un termen de zece ani.

O soluţie clară în acest sens nu este furnizată nici de Raportul Prezidenţial pentru Agricultură, lansat recent şi pe baza căruia ar trebui să fie construite politicile agricole în următoarele două decenii.

Documentul se mulţumeşte să prezinte general situaţia şi să menţioneze că „eficienţa restricţiei de achiziţie a terenurilor agricole de către stră­ini se poate apre­cia că restricţia a fost una slabă, ea neîmpiedicându-i aproape deloc pe străinii dornici să-şi deschidă o afacere în domeniul agriculturii în România să achiziţioneze terenuri“.

În tot acest timp, în birourile agro-investitorilor globali, România rămâne o adevărată ţintă marcată pe hartă având în vedere poziţia strategică la Marea Neagră, producţia de 15-20 de milioane de tone de cereale an de an, una dintre primele zece suprafeţe agricole din UE, dar şi subevaluarea valorii terenurilor în comparaţie cu cele din vestul Europei.

Un raport al Savills, o companie britanică de consultanţă imobiliară, arată că terenurile arabile de pe piaţa locală sunt printre cele mai ieftine din regiune şi de cinci-şase ori mai ieftine decât în Irlanda, Danemarca sau Marea Britanie.

Savills evaluează un hectar local la o medie de 5.000 de dolari (3.800 euro) iar aceeaşi suprafaţă din Marea Britanie la 22.000 de dolari (16.700 euro).

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.07.2013

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7592
Diferență: 0,0883
Ieri: 4.7556
Azi: 4.2607
Diferență: -0,2622
Ieri: 4.2732
Azi: 5.5323
Diferență: 0,0814
Ieri: 5.5125
Azi: 4.3260
Diferență: 0,6
Ieri: 4.3243