Actualul consiliu de administraţie al BNR, care îşi va încheia mandatul în toamna anului viitor, ar trebui să lase următorului consiliu un nivel al rezervelor minime obligatorii deja în curs de normalizare către cel european (1% începând din 2012 - n. red.), eliberarea de lichiditate în piaţă urmând să fie un stimulent suplimentar pentru creditare, afirmă Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale responsabil cu politica monetară.
„Este greu să ajungi într-un timp foarte scurt de la 15/20% (ratele actuale de constituire a rezervelor minime la lei, respectiv la valută) la 2% (rata standard la Banca Centrală Europeană - n. red.). Este un proces treptat, dar vrem să iniţiem acest proces“, spune Popa, care imediat menţionează şi un factor de constrângere: fenomenul de dezintermediere, respectiv tentanţia băncilor-mamă din zona euro „de a se repezi să strângă toţi banii de pe unde nu sunt folosiţi instantaneu“ pentru a arăta mai bine în ochii investitorilor în perspectiva adaptării la noile norme de capital Basel III.
„Avem un proces de dezintermediere transfrontalieră care s-a accelerat pentru toate ţările, de reducere a expunerii băncilor-mamă faţă de subsidiare, care este parţial rezultatul trecerii spre un model de finanţare a activităţii bancare din resurse locale - absolut OK dacă are loc în condiţii de digerare organică a procesului, şi nu în condiţii impuse care pot pune presiune pe nivelul de intemediere sustenabilă. O parte a acestei încercări rapide a expunerilor este şi rezultatul faptului că băncile de acasă vor să fie primele într-un pluton care respectă criteriile mai dure de solvabilitate şi lichiditate impuse de Basel III“, a explicat viceguvernatorul într-o prelegere ţinută vineri la Universitatea din Craiova. Fiind responsabil şi de relaţiile internaţionale, pe parcursul crizei el a condus negocierile cu principalele bănci străine privind menţinerea expunerilor în cadrul proiectului Vienna Initiative susţinut de Comisia Europeană şi de instituţiile financiare internaţionale.
