ZF 24

Sibiu-Piteşti, veriga lipsă din autostrada ce leagă estul de vest, face primii paşi

Sibiu-Piteşti, veriga lipsă din autostrada ce leagă...

Autor: Andreea Neferu

03.06.2014, 00:07 5063

Construcţia autostrăzii Sibiu-Piteşti, una dintre cele mai aşteptate şosele, ce ar urma să descongestioneze traficul pe Valea Oltului, a făcut zilele acestea primul pas după ce compania de drumuri a relansat licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate, ce ar urma să coste între 10 şi 11,7 milioane de euro.

Sibiu-Piteşti este singurul tronson din autostrada ce leagă vestul de estul Româ­niei, Nădlac-Constanţa, ce nu avea nici măcar un studiu de fezabilitate realizat, deşi Com­pania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din Ro­mânia (CNADNR) lansase o licitaţie în acest sens în urmă cu mai bine de doi ani, pe care a anulat-o însă între timp.

„Anularea licitaţiei în noiembrie 2012 a fost inexplicabilă în condiţiile în care aveam agreat cu Comisia Euro­peană un calendar foarte clar prin care studiul de fezabilitate era finalizat în 2013, prin finanţare europeană, şi era lansată licitaţia pentru lucrări. Astfel, în 2014 puteau începe lucrările de execu­ţie efectivă a autostrăzii, cu finanţare asigurată din fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020“, spune Alexandru Nazare, fost ministru al transporturilor.

Autostrada de 116 kilometri care va traversa Carpaţii Meridionali şi care a fost cerută în repetate rânduri inclusiv de cel mai mare exportator local, grupul auto Dacia-Renault, trece pentru a treia oară în ultimii 7 ani printr-o procedură de lici­tare a studiului de fezabilitate, docu­ment care practic stabileşte traseul, detaliile tehnice precum şi costul final de construcţie.

Statul a mai cheltuit aproape 2,5 mi­lioa­ne de euro în perioada 2007-2008 pen­tru reali­za­rea studiului de fezabilitate al auto­stră­zii Sibiu-Piteşti, care estima un cost de circa 3 miliarde de euro pentru construc­ţia celor 116 km. Între timp însă, studiul a expirat, iar CNADNR a demarat procedurile de lici­taţie pentru revizuirea acestuia în pri­mă­vara anului 2012, când la şefia Minis­te­rului Trans­por­turilor se afla Alexandru Nazare (PDL).

Ulterior, în noiembrie 2012, licitaţia, evaluată la puţin peste 14 milioane de euro, a fost anulată, în perioada în care la Transporturi ministru era Ovidiu Silaghi (PNL). Actualul ministru al transportu­ri­lor, Dan Şova, susţinea în urmă cu două luni în cadrul unei conferinţe de presă că licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate din 2012 a fost anulată pentru că au existat obiecţii din partea autori­tă­ţilor europene cu privire la o serie de in­for­maţii care ar fi trebuit să fie incluse în caietul de sarcini al licitaţiei.

 

O autostradă finanţată din bani europeni

Din 2010 şi până anul trecut, guver­ne­le care s-au perindat la Palatul Victoria au agreat ideea concesionării autostrăzii Sibiu-Piteşti în contextul în care statul nu-şi permitea un efort financiar de o ase­me­nea anvergură, iar Comisia Europeană nu a inclus şoseaua pe lista celor cu finanţare europeană, deşi ruta aparţine fostului Coridor IV pan­european (actual­men­te Axa prioritară 7), care în România este construit prepon­derent din bani de la Bruxelles. Ulterior însă, statul a anunţat că autostrada Sibiu-Piteşti va fi construită din fondurile europene alocate României în exerciţiul financiar 2014-2020.

„Faptul că licitaţiile au trenat este de condamnat şi ar trebui să nu se mai repete, dar nu pot decât să încurajez orice nouă licitaţie. Orice iniţiativă care are o dată la care se finalizează este de încu­rajat“, spune Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepreşedinte al Patrona­tului So­cie­tăţilor din Construcţii.

„Eu am lăsat în 2012 studiile de fezabilitate făcute pentru porţiunea Sibiu – Piteţşti. Este indamisibil ce s-a întâmplat. Nu înţeleg de ce nu a fost continuat proiectul. Numai interese private au dictat oprirea trecerii munţilor pe la Sibiu. Nu se poate ca în 2016 să fie gata Nădlac – Sibiu şI Piteşti –Constanţa iar Sibiul să fie legat de Piteşti cu autostradă abia în 2020!“, a spus şi fostul premier Emil Boc la Cluj Napoca la sfârşitul săptămânii trecute, în deschiderea unui eveniment organizat de Ziarul Financiar.

Licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti abia a fost lansată, iar odată ce va fi numit un câştigător, realizarea acestuia va dura circa 12 luni. La mijlocul lunii martie, Şova spunea că lucrările de construcţie a autostrăzii Sibiu-Piteşti vor începe la 1 ianuarie 2017, însă premierul Victor Ponta l-a contrazis pe ministrul transporturilor, transmiţând că în realitate construcţia propriu-zisă va începe anul viitor cu tronsonul Piteşti-Curtea de Argeş.

În urmă cu jumătate de an, guvernul Ponta prezenta o hartă cu priorităţile de autostrăzi pentru anii următori, în care arăta că autostrada Sibiu-Piteşti nu mai este o prioritate pe termen scurt, urmând a fi finalizată abia în 2023. Ulterior, statul a revenit asupra datei de finalizare a autostrăzii Sibiu-Piteşti, angajându-se să deschidă circulaţia pe acest tronson până în 2020.

CNADNR nu a răspuns până la închiderea ediţiei la solicitarea ZF cu privire la motivul pentru care a durat atât de mult reluarea licitaţiei pentru revizuirea studiului de fezabilitate pentru Sibiu-Piteşti şi cu privire la data la care va începe procedura de licitaţie a construcţiei acestui tronson de autostradă.

 

Licitaţii pentru studii de fezabilitate şi autofreze

Tot la finalul săptămânii trecute, CNADNR a mai scos la licitaţie studiile de fezabilitate pentru autostrăzile Sibiu-Făgăraş şi pentru centura de nord a Capitalei (la standard de autostradă).

Dacă în cazul autostrăzii Sibiu-Făgăraş (72,5 kilometri) costul studiului de fezabilitate este estimat între 23,5 şi 27,8 milioane de lei (5,3 – 6,2 milioane de euro), în ceea ce priveşte centura de nord a Bucureştiului (52,8 kilometri), costul este de 14,4-17 milioane de lei (3,2 – 3,8 milioane de euro). De asemenea, CNADNR a mai lansat o licitaţie pentru achiziţia a 100 autofreze de curăţat zăpada şi a 7 vehicule echipate pentru intervenţii speciale pe timp de iarnă.

Valoarea estimată a utilajelor pe care CNADNR vrea să le achiziţioneze este de circa 180 de milioane de lei (40 de milioane de euro).

Achiziţia va fi finanţată în proporţie de 85% din fonduri europeni, restul fiind bani de la bugetul de stat, primele unităţi urmând să fie livrate în luna noiembrie a acestui an, potrivit celor mai recente declaraţii ale ministrului transporturilor Dan Şova.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO