După mulţi ani în care sectorul bancar a spus de nenumărate ori că reglementările aplicabile sectorului sunt foarte stufoase şi au devenit extrem de complexe în aplicare, în momentul de faţă pare că a fost ascultat, a declarat Simona Petrişor, Partener Banking & Finance şi Capital Markets, Bondoc şi Asociaţii în cadrul conferinţei ZF BANKERS SUMMIT 2026.
”În prezent, complexitatea aceasta este în general cauzată de reglementarea europeană. Credem că în prezent această tendinţă este pe cale să se schimbe la nivel european. Deja se vorbeşte de la raportul Draghi, din 2024, de o simplificare, de o reaşezare a reglementării. Au existat deja elemente concrete din partea Comisiei Europene, aşa-numitele pachete omnibus în materie de sustenabilitate”.
În plus, Comisia a în împins un pic mai târziu aplicarea unora dintre obligaţii, astfel încât aplicarea să fie un pic mai uşoară pentru sistem şi mai coordonată.
”La fel, digitalizarea este o temă transversală a sectorului bancar şi a economiei. Şi acolo se încearcă o corelare a numeroaselor reglementări existente, care trebuie să împace, pe de o parte, protecţia datelor, securitate cibernetică şi riscul aferent acesteia şi multe altele. Practic toate aceste reglementări să se poată aplica, corelat, conform şi cu costuri minime de băncile”.
Raportat la activitatea ultimului an, firma de avocatură a fost implicată în peste 15 finanţări sindicalizate, cu o valoare totală cred că peste 4,1 miliarde de euro.
”Sunt proiecte mari, care sunt dezvoltate fie de investitorii instituţionali, fonduri de investiţii sau de grupuri corporative multijurisiţionale, prezente şi în România. În astfel de proiecte, lucru începe devreme, documentaţia este mai mult sau mai puţin standardizată. Riscul este diluat, pentru că avem participare mai multor bănci, dar şi instituţii financiare internaţionale şi pe astfel de proiecte. Practic, finanţările au continuat în toată perioada, nu a existat nicio sincopă”.
Ce a mai declarat Simona Petrişor:
În momentul de faţă cred că este o expunere mai mare decât ar trebui a băncilor pe sectorul public, dar s-ar putea ca la originea acesteia să fie practic lipsa unor debitori viabili în sectorul privat, pe care, din experienţa noastră, băncile i-au căutat întotdeauna.
Apropo de criza politică, în prezent, nici noi nu resimţim. Avem în continuare proiecte în curs care nu se opresc, pentru că, în principiu, investitorii au încredere şi şi băncile au încredere. În schimb, de exemplu, când a fost criza politică din decembrie 2024 şi ianuarie 2025, atunci a fost un pic diferit. Sperăm să nu mai fim într-o astfel de situaţie în viitorul apropiat.
Am fost, ca firmă, implicaţi în mai multe fuziuni şi achiziţii care s-au întâmplat pe piaţă în România, şi de partea vânzătorilor, şi de partea cumpărătorilor. Ele au legătură nclusiv cu costul acesta de conformare, care în ultima vreme a continua să crească. Nu pot să-l susţii în mod sustenabil decât dacă ajungi să te poziţionezi pe piaţă şi să ai o putere mai mare, exact astfel încât să poţi asimila aceste costuri de conformare. Probabil, pe termen mediu, o să ajungă să se diminueze, dar pe termen scurt cred că o să crească în continuare.
Trebui luate măsuri active de investiţii pe zona de AI, măsuri pe care practic, în momentul ăsta băncile le au. Pe de o parte, ca urmare a implementării regulamentului DORA, un regulament european în materie de rezilienţă operaţională digitală. Banca Naţională şi Autoritate de Supraveghere Financiară au deja instrumentele necesare pentru a monitoriza şi aplica sancţiuni, care pot să ajungă până la procent din cifra de afaceri şi asta se aplică deja. Din martie anul acesta există Ordonanţa 14 care produce efecte şi oferă instrumente autorităţilor de supraveghere pentru a verifica cum au implementat băncile aceste lucruri.
Ele se văd inclusiv în operaţiuni de fuziuni şi achiziţii, pentru că în momentul în care negociezi o tranzacţie pentru preluare a unei societăţi, unei societăţi bancare, inclusiv zonele astea fac parte din auditul juridic care trebuie realizat astfel încât să vezi până la urmă ce riscuri reale există în prezent raportat la reglementarea aplicabilă în societatea ţintă. Şi să potenţezi aceste riscuri prin documentele, tranzacţii de obicei supuse unei legi străine. Dar legea română este la fel de importantă prin aspectele locale de reglementare relevante.
Suntem în urmă cu implementarea Directivei 6 privind cerinţele de capital şi urmează să fie implementată şi aceasta. Eu nu aş spune însă că stăm rău cu reglementarea. Legislaţia din România urmează principiile europene, cu nişte specificităţi.
Cred că sectorul ar trebui să urmărească activ partea aceasta de simplificare şi să intervină prompt la nivelul diferitelor consultări publice care se vor întâmpla în următoarea perioadă, mai ales la nivel european, astfel încât rezultatul reaşezării reglementării europene să fie satisfăcătoare pentru o creştere de competitivitate.
