Rocard schiţează în această carte un tablou foarte sumbru al prezentului. „Ne aflăm în faţa a şase crize care nu au nimic de-a face una cu alta. Cel mai uşor de definit este criza ecologică”, se confesează fostul premier publicaţiei franceze Le Figaro.
„Există o limită a posibilităţii păstrării planetei noastre în actualele condiţii de trai. Poluarea ne otrăveşte. Resursele naturale nu sunt eterne. Spre exemplu, mările vor rămâne fără peşti în 30-40 de ani. Efectul de seră se acutizează, iar dacă vom continua aşa vom transforma planeta într-o tigaie de prăjit”, spune Rocard. El este acum ambasadorul Franţei responsabil cu negocierile internaţionale pentru Polul Nord şi Antarctica. 2014 a fost cel mai cald an din istorie.
De asemenea, fostul premier avertizează asupra creşterii inegalităţilor. El a constatat că „inegalităţile din interiorul societăţii nu au fost niciodată atât de puternice în mai mult de 100 de ani”, spune socialistul. Concluziile sale se bazează pe analiza evoluţiei coeficientului Gini, inventat de un economist italian la mijlocul secolului XX şi care măsoară inegalitatea. Sub acest aspect, Rocard notează concentrarea avuţiei mondiale în mâinile unei minorităţi tot mai mici.
„Am pierdut experienţa limitării crizelor”
„După Al Doilea Război Mondial, un pachet de reguli cu aplicaţie la nivel mondial adoptat de comun acord a permis lumii să lupte cu speculatorii. Perioada celor «30 de ani glorioşi» (perioada 1945-1973, caracterizată de o creştere puterncă a economiilor dezvoltate – n.r.) dominată de teoriile lui Keynes a adus un cadru financiar stabil, iar crizele financiare au dispărut din funcţionarea de zi cu zi a capitalismului. Dar de când această doctrină a fost abandonată în anii ’90, am cunoscut o megacriză mondială şi financiară la fiecare 4-5 ani. Ne-am pierdut experienţa de a limita crizele pe care am construit-o înainte”, se plânge fostul premier.
„Avem nevoie de finanţe, de finanţe sănătoase”
„Pieţele financiare finanţează tot mai puţin economia reală. Nu urăsc domeniul financiar. Urăsc ceea ce este nesănătos financiar. Speculaţiile sunt nesănătoase.“ Rocard a constatat că în „ţările dezvoltate, băncile şi pieţele finanţează în general tot mai puţin investiţiile în economia reală”. Banca Reglementelor Internaţionale, banca centrală a băncilor centrale, estima în iunie 2011 la 700.000 de miliarde de dolari lichiditatea aflată în circulaţie la nivel mondial. Aceste lichidităţi reprezintă de aproape trei ori PIB-ul mondial, spune Rocard. El notează că partea din aceste lichidităţi care are legătură cu angajaţii şi economia reală este foarte slabă.
De asemenea, sumele legate de materiile prime şi chiar de activele bursiere este neglijabilă. Însă aproape trei sferturi din lichiditate reprezintă pariuri reciproce între operatori.
