♦ Economia siriană s-a prăbuşit cu 85% în cei 14 ani de război civil şi incursiuni militare externe ♦ Infrastructura este la pământ ♦ Multe oraşe sunt în rună.
În 2021, inflaţia a ajuns aproape de 190%, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Anul acesta, maximul a fost de 153%. În 14 ani, ţara şi-a pierdut mai mult de o cincime din populaţie: aproape cinci milioane de sirieni au fugit în străinătate. Peste 30% din sirienii care au rămas în ţară, adică şapte milioane de oameni, nu mai locuiesc la ei acasă. Pentru ca Siria să redevină un stat funcţional va fi nevoie de eforturi enorme. Reconstrucţia nu se va putea face fără sprijin din partea lumii întregi, după cum scrie Deutsche Welle.
Unii observatori apreciază că economia siriană va avea nevoie de zece ani pentru a reveni la nivelul din 2011 şi de două decenii pentru a se reface complet. Îngrijorarea este că perspectivele se vor întuneca şi mai mult dacă instabilitatea politică se măreşte. După unele estimări, PIB-ul sirian valorează în prezent doar nouă miliarde de dolari, cam cât au cheltuit americani online de Black Friday anul acesta, la o populaţie de 23 de milioane de locuitori. Instituţiile de analiză economică au încetat de mult să mai furnizeze cifre macroeconomice. De mai bine de un deceniu, în Siria nu a mai venit niciun investitori străin. Mai rău, vechii investitori au plecat. Siria a rămas o piaţă săracă, nu un producător. În toamnă, Saipa, unul dintre producătorii de automobile ai Iranului, şi-a închis uzina din Siria. Aceasta a funcţionat timp de 20 de ani. Saipa era singurul producător auto iranian activ în această ţară, scrie Iran Internaţional, un site de ştiri despre Iran critic faţă de guvernul de acolo, care citează un oficial al camerei de comerţ irano-siriene.
Potrivit acestuia, nicio fabrică iraniană din Siria nu mai este operaţională, însă „companiile iraniene continuă să furnizeze infrastructură pentru industriile siriene, exportând servicii tehnice şi de inginerie şi efectuând reparaţii“. Iran Internaţional mai scrie că în 2020 un oficial iranian de rang înalt a estimat că Iranul a cheltuit pentru susţinerea regimului sirian al fugarului Bashar al-Assad 20-30 miliarde dolari, bani pe care nu-i va mai recupera. Cota de piaţă a Iranului în Siria este de 3%. A Turciei este de 30%. Iran Internaţional este un site de propagandă contra regimului de la Teheran. Dar economia siriană avea probleme cu mult înainte de război. Exporturile de petrol erau cea mai importantă sursă de valută. În anii 1990 producţia de ţiţei aproape că s-a dublat. Nivelul maxim a fost atins în 2002. În 2010, producţia era deja la jumătate şi contribuia cu 25% la veniturile guvernului. Petrolul nu aducea valoare adăugată mare economiei pentru că Siria nu avea capacitate de rafinare, de procesare. În anii 2010 ţara era importator net de carburanţi, energia economiei. Războiul şi sancţiunile internaţionale au distrus şi ce mai rămăsese din producţia de petrol. O vreme, rebelii sirieni au mai exportat ţiţei cu cisterna în Turcia, iar guvernul făcea barter cu Rusia, oferind ţiţei contra combustibil pentru încălzit. Agricultura, cel de-al doilea pilon al economiei siriene, a fost şi ea nimicită de război. Regimul de la Damasc a căzut sub asaltul mai multor grupări rebele neomogene. Sunt temeri că puterea va fi preluată de un guvern islamist radical. Multe oraşe sunt doar ruine. Siria a rămas una dintre cel mai puternic sancţionate ţări din lume. Reconstrucţia Siriei nu poate începe fără relaxarea sau ridicarea sancţiunilor internaţionale.
De asemenea, efortul de reconstrucţie va fi mai greu dacă forţele străine care se bat pentru influenţă în Siria nu ajung la un consens. Circa 40% din câmpurile petrolifere ale ţării sunt sub controlul Forţelor Siriene Democratice, miliţii kurde sprijinite de SUA dar cărora li se opune Turcia, care vrea să împiedice formarea unui stat kurd.
Pe 9 decembrie, prima zi de tranzacţionare pe burse de după căderea regimului de la Damasc, acţiunile companiilor de construcţii şi materiale de construcţii din Turcia au crescut, semn că investitorii văd acolo o oportunitate. Companiile turce au experienţă cu operaţiuni de reconstrucţie după sau în timp de război sau în zone calamitate. De asemenea, firmele turceşti au experienţă foarte mare cu muncitorii sirieni.
