România avea la finele anului trecut 11.274 de cabine de medicină de familie, cu diferenţe notabile între zona urbană şi cea rurală, în condiţiile în care în oraşe sunt înregistrate în medie 1.584 de persoane la un cabinet, iar în mediul rural numărul este de 1,3 ori mai mare, respectiv 2.002 de persoane per cabinet.
Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.716 comparativ cu 4.558 cabinete în mediul rural, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
Practic, media a fost de 5,7 cabinete de medicină de familie la 10.000 de locuitori, cu 6,3 cabinete în mediul urban şi 5 cabinete la sat.
În ceea ce priveşte farmaciile şi drogheriile, România avea în total 9.495 unităţi, din care 5.922 în oraşe. Potrivit INS, datele arată că sunt 5,6 farmacii la 10.000 de locuitori în urba, şi doar 3,9 în rural. Astfel, fiecărei farmacii din mediul urban îi revin 1796 locuitori, faţă de 2.554 locuitori în zona rurală.
Per total, sistemul medical (public şi privat) dispunea anul trecut de peste 60.000 unităţi sanitare (49.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 unităţi sanitare în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară avea 570 spitale, 800 de centre de diagnostic şi tratament, centre medicale şi centre de sănătate, 470 de ambulatorii de specialitate şi ambulatorii integrate spitalelor, o reţea de 6.300 laboratoare medicale şi laboratoare de tehnică dentară, peste 40.000 de cabinete medicale şi 9.500 farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice.
În cazul asistenţei medicale ambulatorii de specialitate (centre medicale şi stomatologice, policlinici, centre de diagnostic şi tratament, etc)majoritatea sunt în mediul urban. Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.
În timp ce în mediul urban au funcţionat 10.400 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 27,2 ori mai mic, respectiv, de numai 381 de cabinete. Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente.
În consecinţă, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23,4 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. La 10.000 locuitori în mediul rural au revenit numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 9,8 cabinete în mediul urban.
Cele aproximativ 570 de spitale care au funcţionat în anul 2016 au dispus de 132.000 de paturi pentru internare continuă (122.000 de paturi în mediul urban şi aproape 10.000 de paturi în mediul rural) şi au acordat asistenţă medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienţi internaţi. Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile/pacient internat în spital.
În total, în sistemul de sănătate lucrau anul trecut 57.300 medici,16.400 medici dentişti, 17.200 farmacişti, 137.200 personal cu pregătire sanitară medie şi 66.300 personal sanitar auxiliar. Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor dentişti fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciştilor de 90%. Un număr de 1.400 fiziokinetoterapeuţi şi 13.800 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat.
În anul 2016, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 7,9 ori mai mulţi locuitori unui medic, de 6,1 ori mai mulţi locuitori unui medic dentist şi de 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban.
