Peste jumătate dintre angajaţii români sunt nemulţumiţi de salariul pe care îl au, iar 57% sunt deschişi să îşi schimbe locul de muncă în următoarele şase luni, potrivit unui sondaj realizat de reţeaua wherewework în cinci ţări din Europa Centrală şi de Est (România, Republica Moldova, Bulgaria, Grecia şi Ungaria).
În România, sondajul a fost realizat de platforma Undelucrăm.ro în perioada 30 martie şi 30 aprilie 2026, şi a reunit 5.173 de răspunsuri, acoperind toate industriile majore (bănci/asigurări/ pensii, IT, comerţ, producţie industrială, agricultură, servicii de sănătate etc), nivelurile de experienţă şi grupele de vârstă.
„Datele din România spun o poveste despre presiune lentă. Jumătate dintre angajaţi sunt nemulţumiţi, mai mult de jumătate sunt deschişi să plece, iar conversaţia despre inteligenţa artificială se întâmplă peste tot, cu excepţia comunicării formale din HR. Angajatorii care recunosc ceea ce echipele lor ştiu deja, că relaţia de muncă s-a schimbat, vor păstra talentele care definesc următorul deceniu”, declară Costin Tudor, CEO wherewework Group.
Jumătate dintre respondenţii români (52%) şi-au exprimat nemulţumirea faţă de salariul actual: 19,2% sunt foarte nemulţumiţi, iar 32,8% sunt parţial nemulţumiţi. Doar 20,6% raportează un nivel de satisfacţie, în timp ce 27,3% se situează în zona neutră de mijloc.
Percepţia privind corectitudinea plăţii este la fel de revelatoare: 46,5% spun că nu sunt remuneraţi corect pentru munca depusă (19,9% deloc, 26,6% în măsură mică), iar 55,7% consideră că salariul lor este sub nivelul pieţei comparativ cu colegii care au o experienţă similară. 12,7% au răspuns că nu ştiu cum se poziţionează faţă de piaţă, semn al unei opacităţi salariale.
Aproape 44% dintre angajaţii români resimt o putere de cumpărare mai slabă comparativ cu acum 12 luni, cel mai mic procentaj dintre cele cinci ţări. Dintre cei care semnalează o deteriorare, mult mai mulţi o descriu ca „mult mai slabă” (30,8%) decât „uşor mai slabă” (12,5%).
Decalajul dintre salariu şi costul vieţii este principala sursă de presiune financiară: 44,8% îl identifică drept stresorul principal, urmat de creşterea semnificativă a cheltuielilor zilnice (22,5%). 8,8% dintre respondenţii români menţionează datoriile şi ratele la bancă drept principala presiune financiară, un procentaj mai ridicat decât în oricare altă ţară din sondaj. Răspunsurile deschise leagă adesea acest semnal de programul Prima Casă din 2022, ale cărui rate au crescut abrupt.
Datele evidenţiază presiunea financiară resimţită de o mare parte dintre participanţi: 34,8% dintre participanţi spun că salariul acoperă doar cheltuielile de bază sau nu le acoperă deloc, în timp ce 43,5% reuşesc să aibă un trai decent, dar cu atenţie la cheltuieli. Doar 5,0% raportează un confort financiar ridicat.
Tabloul creşterii salariale necesare este consistent: 34,8% au nevoie de o majorare de 11–20% pentru a se simţi plătiţi corect, 24,2% de 21–30%, iar 20,7% de peste 30%.
România nu are o narativă dominantă privind inteligenţa artificială. 21,8% dintre respondenţii români văd AI-ul ca pe un instrument de productivitate, 33,4% se aşteaptă ca acesta să le restructureze sarcinile (16,3% schimbări de responsabilităţi, 17,1% reducere de activităţi), 17,5% îl percep ca pe o vulnerabilitate, iar 19,3% nu anticipează niciun impact relevant. Alţi 8,0% sunt încă nesiguri.
Cifrele privind mobilitatea profesională indică un nivel ridicat de deschidere către schimbare: 25,2% dintre respondenţii români caută activ un nou loc de muncă, iar alţi 31,7% ar face o schimbare pentru o oportunitate atractivă. Cumulat, 57% sunt deschişi unei schimbări în următoarele şase luni. Doar 19,1% sunt ferm angajaţi să rămână la actualul loc de muncă, România rămânând totuşi cea mai stabilă dintre cele cinci ţări din sondaj.
Principalul factor care influenţează decizia de schimbare a locului de muncă este nivelul salarial: 64% indică un salariu mai mare drept motivul principal pentru care ar accepta o ofertă nouă de angajare. La distanţă semnificativă se află nevoia de stabilitate profesională (11,3%), urmată de oportunităţile de dezvoltare în carieră (7,1%), program flexibil (6,6%) şi un mediu de lucru mai bun (6,6%).
