• Leu / EUR4.9090
  • Leu / GBP5.8036
  • Leu / USD4.7494
ZF 24

Sorin Pâslaru, redactorul-şef al ZF: Întrebarea deceniului - de unde creştere economică fără investiţii străine şi credite?

Sorin Pâslaru, redactorul-şef al ZF: Întrebarea deceniului -  de unde creştere economică fără investiţii străine şi credite?

Autor: Sorin Pâslaru

15.05.2013, 20:42 2767

PIB-ul României a crescut surprinzător pe primele trei luni ale acestui an, cu 2,1% în serie brută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar întrebarea care se pune este de unde provine această evoluţie având în vedere că multe companii din multe sectoare economice nu resimt o îmbunătăţire a vânzărilor şi a profitului, nici măcar marginală.

Dimpotrivă. Cea mai mare firmă din România, Petrom, a raportat marţi, chiar cu o zi înainte de anunţul de ieri privind evoluţia PIB, afaceri şi profit în scădere cu 4% pe trimestrul unu. Alte mari companii-cheie din economia românească cum sunt Arcelor Mittal sau grupul Mechel au avut, de asemenea, o evoluţie mai proastă în trimestrul I faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.  În retail, companiile sunt în general pe creştere zero sau o oarecare evoluţie pozitivă mai mult pe baza inflaţiei.

Cum se explică? Până la apariţia datelor defalcate despre evoluţia PIB pe trimestrul I, o primă presupunere este că avem de-a face cu o creştere provenită în primul rând din îmbunătăţirea poziţiei externe a României.

Cu alte cuvinte, avem, aşa cum de altfel balanţa comercială ne indică, o reducere a deficitului comercial de la 1,6 mld. în 2012 la 1 mld. euro în trimestrul I 2013.

România a avut constant un deficit comercial de 10 mld. euro pe an din 2009 până în prezent. În ultimii 23 de ani, contribuţia la PIB a balanţei comerciale a fost tot timpul negativă, în sensul că exporturile fiind tot timpul mai mici decât importurile, PIB-ul (adică produsul INTERN brut) a fost corectat cu scurgere de valoare adăugată în exterior în fiecare an.

În trimestrul I din 2013 însă, avem de-a face cu o micşorare substanţială a deficitului, deci o scădere a acestei scurgeri de valoare adăugată în exterior cu 60%. Acesta este posibil să fie principalul motiv pentru evoluţia mai bună decât aşteptările a PIB-ului pe T1.

Şi dacă se merge şi mai departe, în cadrul balanţei comerciale pe trimestrul I se observă pentru prima dată un excedent al balanţei comerciale externe cu ţările din afara UE. Practic, pe primul trimestru exporturile în afara zonei UE au fost de 3,3 mld. euro faţă de importuri de 3,0 mld. euro. Excedentul de 300 mil. euro a mai acoperit din deficitul de 1,3 mld. euro cu ţările din UE astfel încât deficitul comercial total pe primul trimestru a fost de un miliard de euro, cu 60% mai redus decât în aceeaşi perioadă a anului anterior.

Problema este însă că această evoluţie bună a exporturilor trebuie să se vadă şi în economie, care să aibă o rată de creştere mai mare, iar întrebarea este când se va regăsi şi în consumul populaţiei. Un mare obstacol este concentrarea foarte mare a exporturilor în mâna câtorva companii. Primii zece exportatori au 20% din exporturile României, iar primii 100 de exportatori au 50% din exporturi. Restul de 50% din export este făcut de către alte 20.000 de companii.

Este bine că Ford şi Renault exportă mai mult cu 10 până la 30% faţă de anul anterior, dar datele arată că efectul de antrenare este încă insuficient. România are nevoie de încă zece Ford şi încă zece Renault pentru a schimba într-adevăr economia. Iar dacă aceste mari investiţii sunt greu de adus, atunci strategia ar trebui să fie încurajarea întreprinderilor mijlocii cu capital autohton cu afaceri între 10 mil. euro şi 100 mil. euro să câştige pieţe de export.

Revine astfel o temă acută a dezvoltării economiei din 2000 încoace, când în primii nouă ani România s-a bucurat de cea mai lungă perioadă de creştere economică din ultimele două decenii. Este vorba de (re)crearea unui ţesut industrial.

„Deageaba aveţi o investiţie ca Nokia în mijlocul ţării (care a adus României exporturi de 2 mld. euro în 2010, ultimul an înainte de a pleca – n.red.) dacă nu aveţi ţesut industrial, adică nu aveţi companii numeroase care să utilizeze resursele dintr-o zonă şi să le transforme în bunuri cu valoare adăugată mare care să meargă la export“, spunea într-un interviu pentru ZF un fost ambasador al Italiei la Bucureşti, Mario Cospito.

El dădea ca exemplu o zonă din nordul Italiei împânzită de fabrici de mobilă specializate în producţia de scaune.

Dar nu numai ţesutul industrial este cheia unei creşteri la un ritm înalt şi a unei dezvoltări teritoriale echilibrate. Căderea barierelor tarifare după 2007 în relaţia cu UE a provocat apariţia unor jucători puternici români în transportul internaţional de marfă. Astfel, pe primul trimestru din 2012 balanţa pe servicii a fost pozitivă, ceea ce iarăşi înseamnă o contribuţie la creşterea PIB.

Între 2000 şi 2008, creşterea economică a venit din exporturi, impulsionate de reducerea taxării, apoi a venit creşterea creditării cu 20% pe an  - soldul creditelor era de 6 miliarde de euro în 2000 iar în 2008 a ajuns la 50 mld. euro, iar de atunci a rămas neschimbat. S-au mai adăugat şi investiţiile străine - de la un stoc de 3 miliarde de euro în 2000 la 50 de miliarde de euro stoc în decembrie 2008, iar de atunci au mai crescut cu circa 1-2 miliarde de euro pe an.

Fără investiţii străine şi fără credite, va putea creşte economia doar pe baza exporturilor cu 4-5% pe an?  Aceasta este întrebarea următorului deceniu.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9090
Diferență: -0,0855
Ieri: 4.9132
Azi: 4.7494
Diferență: -1,1098
Ieri: 4.8027
Azi: 5.8036
Diferență: -0,0809
Ieri: 5.8083
Azi: 5.0470
Diferență: -0,2096
Ieri: 5.0576