ZF 24

Şova şi Fenechiu au asistat la scăderea lucrărilor de infrastructură cu 10% în S1. „Nimeni nu face nimic. Lucrările pe infrastructură sunt blocate şi generează alte blocaje“

Autor: Andreea Neferu

08.08.2013, 23:44 3215

Actualul ministru pentru proiecte de infrastructură Dan Şova şi fostul ministru al transporturilor Relu Fene­chiu au asistat în primul semestru la o scădere cu 10,5% a lucrărilor de construcţii inginereşti, de drumuri, căi ferate, poduri, aeroporturi sau metrou, determinată de incapacitatatea statului de a aloca şi de a cheltui bani pentru proiecte.

De altfel, şi cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au scăzut cu circa 9,8% în primul semestru, la 7,1 miliarde de lei (1,6 mld. euro).

În ciuda faptului că vremea a fost mai bună în prima parte a anului comparativ cu 2012, iar în lunile aprilie, mai şi iunie constructorii ar fi trebuit să lucreze la foc continuu la proiectele de infrastructură, fiind sezon, reducerea semnificativă a investiţiilor statului şi blocarea fondurilor europene au dat peste cap sectorul construcţiilor.

„(Guvernanţii – n.red.) se află într-o stare în care nimeni nu face nimic. În prezent sunt blocate lucrările pe infrastructură, care la rândul lor generează alte blocaje“, spune şi Liviu Stoleru, directorul general al pro­ducătorului de cărămizi Cemacon, cu afaceri de 7,7 milioane de euro anul trecut.

Dacă Şova are în subordine drumurile naţionale şi autostrăzile, la Fenechiu s-au aflat în primele şase luni ale acestui an căile ferate, aeroporturile, metroul şi transporturile navale. „Din punctul de vedere al lucrărilor făcute pe infrastructura feroviară, s-a înregistrat o creştere faţă de anul trecut (în primul semestru – n.red.). Nu au crescut aşa mult pe cât îmi doream, având în vedere că POS-T (programul de fonduri europene pentru infrastructura de transport – n.red.) a fost deblocat abia în iunie. (…) O schimbare nu se face peste noapte, rezultatele abia acum vor începe să apară. Lucrările în a doua parte a acestui an vor fi impresionante, cel puţin pe feroviar“, a spus Relu Fenechiu, cel care a ocupat până în iulie fotoliul de ministru al transporturilor.

Pe de altă parte, Dan Şova nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a comenta asupra scăderii volumului de lucrări de infrastructură. 

Volumul total de lucrări de con­struc­ţii, serie ajustată sezonier, a scăzut în primul semestru cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai importante scăderi au fost în domeniul lucrărilor de construcţii noi, un minus de 16,2%, dar şi în cel al construcţiilor inginereşti, unde s-a înregistrat un declin de 10,5%. Pe de altă parte, singurul sector care mai ţine în viaţă piaţa construcţiilor este cel al renovărilor, în contextul în care lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au con­semnat un plus de 32,2%, respectiv de 8,1% în prima jumătate a acestui an.

„Nu este o surpriză pentru nimeni scăderea volumului de lucrări de construcţii, o simţim pe pielea noastră. (…) Singurul lucru care ar ajuta (in­dus­tria construcţiilor – n.red.) ar fi ca statul, indiferent că e vorba de autorităţi centrale sau lo­cale, să injecteze bani în proiecte feza­bile şi la preţuri rezonabile. Infra­struc­tura de transport pare că a fost lăsată de iz­belişte“, spune Claudiu Georgescu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din Ro­mânia (APMCR). 

Sectorul infrastructurii, care ar fi trebuit să imprime pe timp de criză o creştere importantă întregii pieţe a construcţiilor, precum şi economiei, este de un an în blocaj, având în vedere că una dintre principalele surse de finan­ţare, fondurile europene, a fost elimi­nată din ecuaţie după presuspendarea de anul trecut a programelor opera­ţionale, iar statul nu a mai putut „trage“ decât sume insignifiante de la UE. Abia în iunie banii europeni pentru infra­struc­tură au fost deblocaţi.

Mai mult, şi proiectele la care se lucra au intrat în stand-by. Spre exem­plu, trei contracte mari pentru con­strucţia a 100 de kilometri de autostrăzi, cu o valoare de circa 750 de milioane de euro, au fost reziliate în mai puţin de un an, ceea ce conduce la reluarea licita­ţi­ilor şi, în consecinţă, a momentului în ca­re banii alocaţi acestor proiecte pot intra efec­tiv în piaţă, în industria construcţiilor.

Buget mai mic cu 11% după rectificare

Statul şi-a redus sumele alocate anul acesta infrastructurii de transport cu circa 1,4 miliarde de lei (318 milioane de euro), arată o analiză a ZF pe baza proiectului de ordonanţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2013. La începutul anului, statul alocase circa 13,1 miliarde de lei (3 miliarde de euro) pentru infrastructura de transport. După rectificare, statul a tăiat circa 11% din bugetul pe care l-a alocat la începutul anului acestui domeniu, fără a preciza însă care sunt proiectele care vor primi mai puţini bani anul acesta.

Premierul Victor Ponta spunea însă recent că sumele au fost reduse „acolo unde nu s-au folosit fondurile de cofinanţare (pentru programul POS-T – n.red.)“, în contextul în care programul POS-T a fost deblocat în luna iunie, la aproape un an după ce Comisia Europeană a decis să nu mai achite facturi pentru proiecte, în urma unor suspiciuni de fraudă a unor licitaţii de autostrăzi.

Într-un an de zile – mai 2012 - mai 2013 - Programul Operaţional Sectorial Transporturi (POS-T), cel mai mai bine finanţat dintre programele operaţionale sectoriale, cu o alocare totală de 4,5 mld. euro între 2007 şi 2013, nu a luat decât 11 mil. euro de la UE (ca rambursări), adică 0,2% din total. În iulie, POS T a luat 360 mil. euro (prima lună din 2013 în care programului i-au fost rambursaţi bani de la UE). În total, în aproape 7 ani de la integrarea în UE, România a luat pe POS-T doar 655,3 mil euro (14,3% din sumele totale puse la dispoziţie).

Reducerea investiţiilor atât publice, cât şi private a adus sectorul construcţiilor într-o situaţie dificilă, mulţi jucători fiind nevoiţi să aleagă intrarea în insolvenţă sau chiar să pună lacătul pe afaceri. Anul 2012 a fost de altfel un an plin de insolvenţe în construcţii atât la nivel mic, cât şi la nivel mare. Jucători mari, cu afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro, precum constructorii Confort, controlat de Georgică Cornu, sau Euroconstruct, parte a grupului italian Euroholding, au intrat în insolvenţă anul trecut, pe fondul unei pieţe în care banii intră din ce în ce mai greu.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO