• Leu / EUR4.7305
  • Leu / GBP5.1654
  • Leu / USD4.2682
ZF 24

Specialişti în soft şi monitorizare GPS: Obţinerea coordonatelor exacte putea dura 10–20 minute

Specialişti în soft şi monitorizare GPS: Obţinerea coordonatelor exacte putea dura 10–20 minute

Mediafax Foto

Raportul care a ajuns pe masa premie­ru­lui arată dezorganiza­rea din instituţiile publice, în con­diţiile în care nici Romatsa, nici Ser­vi­ciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), nici In­spec­toratul General pentru Situaţii de Ur­gen­ţă nu au rea­lizat şi implementat un plan coe­rent de salvare. Su­pravieţuitorii au fost găsiţi de un locuitor din zonă după cinci ore de cău­tări, în care cele trei instituţii implicate au trans­mis coordonate care se întindeau pe o su­prafaţă de 200 km într-o zonă de munte îm­pă­durită. Mai mult, raportul arată că semnalele spe­ci­fice emise de aeronava aflată în avarie nu au pu­tut fi iden­ti­ficate deoarece furnizarea aces­tor informaţii revine „altor instituţii“, nu STS-ului.

În cursul zilei de luni, un avion care transporta o echipă medicală pentru a preleva organe în vederea realizării unui transplant s-a prăbuşit într-o zonă muntoasă la graniţa judeţelor Cluj şi Alba, iar operaţiunea de găsire a supravieţui­to­rilor a durat cinci ore. În urma accidentului, două persoane au murit.

Raportul indică faptul că responsabilitatea pentru desfăşurarea cu greutate a operaţiunii de salvare este a ROMATSA Bucureşti, regie au­tonomă de stat aflată în subordinea Minis­terului Transporturilor care „nu a avut un rol activ în conformitate cu competenţele prevă­zute de lege“.

Procurorii au început urmărirea penală pentru încălcarea de către personalul aero­nau­tic civil a îndatoririlor de serviciu sau neîn­de­plinirea lor şi vătămare corporală din culpă.

Ieri Aleodor Frâncu, directorul general al Romatsa, şi-a dat demisia (duce ce iniţial Pon­ta ceruse înlocuirea acestuia), la fel ca Ion Burlui, şeful Inspectoratului Ge­ne­ral pen­tru Si­tua­ţii de Urgenţă. Ponta a mai cerut în­lo­cuirea din funcţie a lui Marcel Opriş, direc­to­rul general al STS, iar Constantin Chiper a fost eliberat din funcţia de secretar de stat în Ministerul de Interne. Însă raportul de pe masa guvernului include unele inexactităţi. Spre exemplu arată că pilotul avionului ar fi luat legătura cu Centrul de control zonal Cluj, însă directorul Romatsa Cluj a declarat că nu există un astfel de centru zonal.

Epava avionului prăbuşit în Munţii Apuseni a fost tăiată în bucăţi şi transportată în tractoarele localnicilor, către o comună din zonă. Acolo este păzită de jandarmi până în momentul în care va fi dusă într-un loc în care poate fi studiată de către anchetatori

„Este inexplicabil ce au făcut autorităţile“

Incapacitatea autorităţilor de a se folosi de şansa incredibilă ca supra­vieţuitorii accidentului aviatic să aibă acces la servicii de voce şi date mobile deşi se aflau într-o zonă muntoasă izolată din Apuseni, la o altitudine de 1.400 de metri, şi de a ghida supravieţuitorii cum să-şi folosească smartphone-urile pentru a colecta şi comunica echipelor de salvatori date exacte ale locaţiei de la modulele GPS de pe telefoane rămâne inexplicabilă pentru specialiştii în soft­ware şi servicii de monitorizare prin GPS contactaţi de ZF cu rugămintea de a răspunde la întrebarea „Cum e posibil să nu poată fi localizat cineva care are un smartphone funcţional, cu conexiune de voce şi date?“.

Întreaga operaţiune de a obţine date corecte şi exacte putea dura 10-20 de mi­nu­te, spune Adrian Dinu, directorul ge­ne­ral al SAS Grup, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de monitorizare prin GPS a flotelor de vehicule. „Coordona­tele puteau fi verifi­ca­te foar­te simplu“, afirmă Dinu. Combinând da­tele din reţeaua telecom cu cea furni­za­tă de modulul GPS de pe smartphone „nu ar fi trebuit să existe probleme în de­ter­minarea poziţiei“, a declarat şi Bogdan Botezatu, specialist în securitate IT la Bit­de­fender, care folo­seş­te ace­eaşi tehno­lo­gie pentru loca­lizarea te­lefoanelor furate sau pierdute, „cu o marjă de eroare neglijabilă“.

În primul rând, a explicat pentru ZF Adrian Dinu, marja de eroare a modu­le­lor GPS este redusă şi nu este influenţată sem­nificativ de condiţiile meteo.

„Modu­lul GPS, inclusiv de la un smartphone, nu este influenţat de con­diţi­ile meteo, cu excepţia exploziilor solare; ceea ce ar fi putut însă influenţa acura­te­ţea datelor furnizate de GPS ar fi putut fi densitatea pădurii, dar, chiar şi în acest caz, cumulat cu un posibil factor supli­men­tar (reprezentat de un modul GPS de o calitate inferioară de pe smartphone), eroarea ar fi fost de maximum 100 de metri“, spune Dinu.

Problema a fost în aceste condiţii de partea autorităţilor, care nu au avut sângele rece necesar pentru a gestiona situaţia, adaugă şeful SAS Grup. „În con­secinţă, eu cred că instituţiile care încercau să localizeze epava, pasa­ge­rii şi echipajul ori au primit nişte coor­do­nate GPS gre­şite, ori s-au mulţumit cu da­tele furnizate prin triangulaţie din reţeaua GSM de la operatorul GSM. Prima ipo­teză - şi anume că unul dintre supravieţuitori le-ar fi furnizat date greşite - este foarte posibilă, având în vedere şocul extrem în care se afla respectiva persoană, aşa încât cei responsabili cu rezolvarea situaţiei ar fi trebuit să verifice rapid aceste date, înainte chiar de a trimite echipe în acea direcţie“, a spus Dinu.

El a adăugat ca aceste „coordonate puteau fi verificate foarte simplu: o persoană cu «sânge rece» şi iniţiativă de la STS sau o instituţie abilitată să conducă eforturile de localizare, ar fi putut face o simplă căutare pe internet şi ar fi găsit o mulţime de aplicaţii pentru smartphone, care dau coordonate geografice foarte precise. Din câte am înţeles, medicul care încerca sa ajute la localizare avea un smartphone cu conexiune de date, deci, i s-ar fi putut spune direct ce aplicaţie să descarce şi să vadă coordonatele geografice. Totul ar fi putut dura circa 10-20 de minute... Aplicaţia Google Maps, care este foarte populară şi la care medicul s-a gândit instant să o folosească, NU furnizează latitudinea şi longitudinea locului în care se afla smartphone-ul. Existau însă o mulţime de alte aplicaţii care ar fi putut furniza aceste coordonate...“.

Smartphone-urile Apple iPhone au în mod automat o aplicaţie, denumită Busolă, care oferă coordonatele telefonului (latitudine şi longitudine) folosind datele de la modulul GPS încorporat. De asemenea, există numeroase alte aplicaţii care permit obţinerea şi transmiterea acestor date. Şi o simplă poză trimisă pe mail ar fi încorporat aceste date. Şi smartphone-urile cu soft Google Android cu modul GPS pot oferi date exacte despre locaţie după instalarea uneia din zecile de aplicaţii gratuite care extrag datele de la modulul GPS.

Situaţia este inexplicabilă, întăreşte Bogdan Botezatu de la Bitdefender. ‘’Tehnologia de localizare prin GPS e extrem de întâlnită în mai toate telefoanele smart existente pe piaţă în acest moment. În general, serviciile de geolocaţie de pe un telefon raportează poziţia prin folosirea unei serii de tehnologii, începând cu clasicul GPS (poziţionare în funcţie de sateliţi, care nu necesită conexiune de date sau prezenţa unui turn GSM în apropiere), completată cu mijloace mai rapide, precum poziţionarea în funcţie de reţelele wireless sau triangularea după semnalul primit de la operator. Fiecare în parte, poate returna detalii greşite în anumite condiţii: GPS-ul poate avea probleme dacă condiţiile meteo sunt nefavorabile (cer foarte înnorat), pe când localizarea în funcţie de reţele e inutilizabilă în lipsa semnalului GSM. Combinate însă (semnal 3G şi GPS), nu ar fi trebuit să existe probleme în determinarea poziţiei. Noi folosim aceeaşi tehnologie în produsul Antitheft pentru locaţizarea telefoanelor furate sau pierdute, cu o marjă de eroare neglijabilă’’.

 

Ce vinovaţi a găsit Ponta

Secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper (PNL) trebuie demis, a anunţat ieri premierul Victor Ponta, care a cerut totodată înlocuirea directorului general şi a directorului de operaţiuni ai ROMATSA, dar şi a şefului STS, pentru deficienţe inacceptabile în cazul accidentului din Cluj.

Directorul general al ROMATSA (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian), o regie autonomă de stat cu afaceri anuale de aproape 160 de milioane de euro, a fost până ieri Aleodor Marian Frâncu, care ocupa această poziţie din luna mai a anului 2012.

Potrivit declaraţiei sale de avere din 2013, Aleodor Frâncu a încasat în 2012 un venit anual de 501.068 de lei, adică 41.755 de lei pe lună (9.370 de euro lunar) din funcţia pe care o avea la ROMATSA. El deţine un autoturism marca Audi şi unul marca Jaguar, precum şi o barcă Crownline.

ROMATSA a avut în 2012 o cifră de afaceri de 158,7 milioane de euro (în scădere cu 10% faţă de 2011), un profit net de 2,1 milioane de euro (cu 80% mai mic decât în 2011) şi peste 1.500 de angajaţi.

Frâncu lucra din 2006 în cadrul ROMATSA, unde a ocupat, pe rând, funcţiile de preşedinte şi director general, director general adjunct (departamentul strategii, coordonare, programe şi relaţii internaţionale), director al direcţiei de strategii, coordonare, programe şi relaţii internaţionale, şef serviciu coordonare programe şi director dezvoltare centre de profit (ultima funcţie de dinainte să fie numit din nou director general, în mai 2012). În perioada 2005 -2006, el a fost şef al cancelariei primului-ministru Călin Popescu Tăriceanu (PNL), iar în perioada 2001 -2004 a mai lucrat în cadrul ROMATSA, ca expert coordonator. Anterior, a mai lucrat în cadrul Organizaţiei Europene a Aviaţiei Civile, în cadrul Ministerului Transporturilor şi în cadrul Aeroportului Internaţional Otopeni din Capitală. Este absolvent al Facultăţii de Energetică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, unde are şi un doctorat.

Aleodor Frâncu a declarat pentru Mediafax că şi-a înaintat demisia Consiliului de Administraţie, "pentru liniştea şi stabilitatea instituţiei", dar că nu are nimic să-şi reproşeze.

Director general al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) este general-locotenentul Marcel Opriş, numit în funcţie pe 7 decembrie 2005 printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Ponta a cerut schimbarea lui din funcţie.

Într-un interviu Opriş declara că „STS nu ascultă telefoanele guvernamentale, pentru că legea îi interzice. De altfel, Serviciul nu deţine mijloace de ascultare. STS administrează, dezvoltă şi protejează serviciile de telecomunicaţii speciale în folosul beneficiarilor legali, oferind numai comunicaţii închise, nu publice“.

Marcel Opriş s-a născut la data de 19 august 1958 în satul Chieşd (judeţul Sălaj) şi a  absolvit Facultatea de Electronică şi Informatică din cadrul Academiei Tehnice Militare din Bucureşti în anul 1982, obţinând diploma de inginer. Adelina Mihai

Ion Burlui, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), a demisionat de la conducerea IGSU, ca urmare a situaţiei privind intervenţia în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, în urma căruia două persoane au murit şi alte cinci au fost rănite. La ieşirea din sediul Ministerului Afacerilor Interne, Burlui a spus că a demisionat „din demnitate“. Ion Burlui a mai spus că demararea procedurilor de căutare a pornit de la el, înainte ca apelul să ajungă la 112. „Eu personal am vorbit cu doctorul Zamfir, la 16.06. Mi-a dat repere geografice care se vedeau pe un ecran. Repere geografice, deci nu coordonate, care m-au mulţumit ca să pot să am idee în ce zonă să trimit forţe de intervenţie“, a mai spus Burlui. Mediafax

Constantin Chiper, care a ocupat funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne, a fost eliberat din funcţie în urma deficienţelor în gestionarea accidentului din Cluj, decizia fiind publicată în Monitorul Oficial. Chiper are 34 de ani şi din mai 2012 ocupa funcţia de secretar de stat pentru Relaţia cu Instituţiile Prefectului în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Anterior, a fost consilier parlamentar, director al Compartimentului de Analiză şi Planificare Politică din cadrul Cancelariei primului-ministru şi şef serviciu în cadrul Primăriei Sectorului 6. În privinţa secretarului de stat Constantin Chiper, membru al PNL din 2005 şi fost director în Cancelaria fostului premier Tăriceanu la Compartimentul Analiză şi Planificare Politică, Ponta a explicat că acesta este responsabil pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Mediafax

 

Radiografia activităţii de transplant: cum se realizează peste 400 de intervenţii anual

Transplanturile se numără printre cele mai dificile intervenţii medicale, în România pu­tân­du-se realiza doar transplant de inimă, ficat, pan­creas şi rinichi. Cele mai multe transplanturi care se realizează în România sunt cele de ri­nichi (300 anul trecut din­tr-un total de 419). Sunt doar câteva centre în ţară unde se poate rea­liza transplant, însă există şi 39 de centre de unde se pot preleva organe.

Pentru a putea efectua transplanturi, spita­le­le trebuie să fie acreditate de către Minis­terul Sănă­tăţii, certificare ce se acordă pe baza dotă­ri­le existente şi a personalului specializat. De exem­plu, medicul coordo­na­tor al echipei chirur­gicale trebuie să aibă o experienţă de cel puţin 500 de intervenţii chirurgicale specifice şi să fi rea­lizat activitate experimentală pe ani­male, în timp ce echipa trebuie să includă 3-4 chirurgi în diferite faze de pregătire.

Peste 2.700 de pacienţi au fost supuşi de-a lun­gul timpului unei operaţii de transplant în România, însă doar o parte au supravieţuit. Din Asociaţia Trans­plantaţilor din România fac parte aproximativ 1.600 de pacienţi, însă numărul este posibil să fie mai mare.

Costurile transplanturilor sunt suportate integral de stat, prin intermediul unui program naţional. Pentru acest an, bugetul pentru programul de transplant este de aproape 72 mil. lei (16 mil. euro), cu 15% mai mare comparativ cu 2013. În cadrul programului au fost incluse 2.760 de persoane, bani care includ şi medicaţia şi supravegherea posttransplant, dar şi sumele pentru pacienţii cu recidivă.

 Paşii în derularea activităţii de transplant

  •  Pasul 1:

Pacienţii care au nevoie de transplant ajung pe o listă de aşteptare, pe care se află în jur de 4.000 de persoane, potrivit ultimelor informaţii disponibile. În funcţie de tipul de transplant, includerea pe listă se face pe baza cererii unei comisii (de exemplu în cazul transplantului hepatic) sau chiar de persoana ce urmează transplantul în baza documentelor medicale care atestă această solicitare (în cazul transplantului renal).

Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni, explică faptul că în cadrul instituţiei ajung pacienţi cu probleme hepatice grave, iar în urma analizei unei comisii conduse de medicul Irinel  Popescu se decide includerea sau nu pe lista de aşteptare.

Repartiţia organelor se face în funcţie de compatibilitatea cu donatorul şi nu în funcţie de numărul de persoane înscrise, spune Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România. Tache adaugă că fiecare centru unde există pacienţi în aşteptarea unui transplant are o echipă pregătită pentru a pleca să preleveze organe atunci când apare un donator. 

  • Pasul 2:

De la donator la persoana ce urmează să beneficieze de transplant se ajunge prin intermediul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), instituţie aflată în subordinea Ministerului Sănătăţii, care are drept scop implementarea activităţii de transplant. Astfel, din momentul în care un spital anunţă că are un donator, începe rolul ANT, care verifică listele de aşteptare şi direcţionează organul către pacient.

Organele se pot preleva de la pacienţi aflaţi în moarte cerebrală după ce familia şi-a dat acordul scris pentru acest lucru. Identificarea potenţialilor donatori în moarte cerebrală se face de către un responsabil din fiecare spital, care trebuie să fie medic cu specializarea anestezie – terapie intensivă. 

  • Pasul 3:

Pentru transportul organelor, Agenţia Naţională de Transplant are contract cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (proprietarul aparatului prăbuşit), iar potrivit Mediafax, acest contract se derulează de şapte ani.

În 2013, ANT a avut peste 100 de misiuni aeriene cu Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, potrivit lui Victor Zota, coordonator de transplant din cadrul ANT, citat de Mediafax. Zota a mai spus că ANT a avut sute de zboruri cu avionul implicat în accidental din Munţii Apuseni, fiind preferat de medicii din misiunile de transplant, potrivit aceleiaşi surse.

Transportul de organe se mai poate efectua cu misiuni Tarom sau cu avionul SMURD. Contactat de ZF, Zota a spus că la baza deciziei privind transportul sunt „decizii medicale“, fară a oferi alte informaţii.

 
 

Explicaţiile unui expert pentru managementul de stat defectuos: Modul în care se fac promovările şi pregătirea oamenilor din sistemul de stat sunt sursa problemei

Nebuloasa creată în jurul accidentului –  unde principala vină a căzut, până la urmă, pe şefii autorităţilor care nu au luat deciziile necesare, la timpul potrivit şi după cum le indica legea – scoate din nou la suprafaţă o problemă veche a administraţiei româneşti: managementul defectuos al instituţiilor de stat.

Cinci instituţii mari (Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apără­rii Naţionale, Ministerul Sănătăţii şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale) au ajuns la con­cluzia, potrivit notei transmise ieri către pre­mie­rul Victor Ponta, că ROMATSA, regia auto­nomă care controlează traficul aerian aflată sub coordonarea Transporturilor, nu a făcut ceea ce ar fi trebuit să facă, potrivit legii, în cazul unui accident aviatic.

Fie că a fost vorba de demiteri sau de demisii făcute de către şeful guver­nu­lui, situaţia creată în jurul acci­den­tului arată că pregătirea oame­ni­lor din sistemul de stat este de­fi­citară, iar o comunicare mai bu­nă între instituţii ar fi ajutat la evitarea unor probleme.

„Problema pleacă de la re­sursele umane, pentru că profe­sio­niştii sunt greu de menţinut în struc­turile de stat, iar oamenii nu sunt bine pre­gătiţi. La stat, promovările se fac după motive care nu au nicio legătură cu competenţa, iar ma­nagementul nu este bazat pe obiective“, a spus Sorin Roibu, managing partner al firmei de consultanţă şi executive search Arthur Hunt, care a lucrat anterior, timp de zece ani, în cadrul Ministerului Apărării.

De profesie ofiţer specializat în rachete anti­aeriene, Roibu a mai precizat că în cadrul in­stituţiilor de stat o altă mare deficienţă, pe lân­gă cea de management, este comunicarea în situaţii de criză, pentru că oamenii nu sunt pre­gă­tiţi pentru astfel de situaţii.

„Pe hârtie, oamenii au toate trainingurile fă­cute, ţin minte că îi numeam «turişti» pe cei care petreceau mai mult timp în străinătate, la pro­grame de formare, decât la serviciu. Însă în re­alitate pregătirea lor este deficitară. Eu am plecat din sistem din cauza oamenilor“, a mai spus Roibu.

Lipsa de pregătire de specialitate a angaja­ţi­lor, neasumarea de responsabilităţi, trainingul pentru gestiunea situaţiilor de criză de­ficitar şi numirile politice la conducerea structurilor importante de stat sunt principalele deficienţe care conduc la astfel de situaţii.

Cum a justificat ROMATSA:

În cazul în care o persoană din avionul aterizat forţat sună la 112 (lucru care s-a şi întâmplat), nu se mai planifică o căutare de către ROMATSA, iar Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă stabileşte paşii pentru salvarea supravieţuitorilor.

Ce spune Guvernul că nu a funcţionat corect în cazul accidentului:

  • ROMATSA nu a avut un rol activ în acest caz, cum îi cerea legea;

  • ROMATSA nu a luat măsurile pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei dispărute.

  • ROMATSA nu a declanşat operaţiunile de căutare.

  • ROMATSA nu a solicitat sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din cadrul Ministerului Apărării.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.01.2014

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7305
Diferență: 0,0656
Ieri: 4.7284
Azi: 4.2682
Diferență: 0,061
Ieri: 4.2575
Azi: 5.1654
Diferență: -0,3396
Ieri: 5.1609
Azi: 4.3593
Diferență: 0,2
Ieri: 4.3494