• Leu / EUR4.9417
  • Leu / GBP5.7906
  • Leu / USD4.6288
ZF 24

Sperăm ca premierul să nu transforme economia şi investiţiile într-o declaraţie politică. 10 miliarde de euro şi 50.000 de noi locuri de muncă înseamnă un angajament asumat, nu doar cifre puse pe hârtie

Sperăm ca premierul să nu transforme economia şi investiţiile într-o declaraţie politică. 10 miliarde de euro şi 50.000 de noi locuri de muncă înseamnă un angajament asumat, nu doar cifre puse pe hârtie

Autor: Cristian Hostiuc

14.07.2013, 20:27 1568

Joi, premierul Victor Ponta a prezentat la Palatul Victoria, într-o conferinţă de presă, „Planul Naţional de Investiţii Strategice şi crearea de locuri de muncă“.

Conform declaraţiilor premierului, acest plan ar trebui să contabilizeze până la finalul anului investiţii de 10 miliarde de euro şi să ducă la crearea a minimum 50.000 de noi locuri de muncă.

Alături de prezentarea bugetului, care este cea mai importantă lege a unui stat într-un an şi cea care mişcă cel mai mult economia, dezvăluirea planului naţional de investiţii, care indică direcţiile strategice ale guvernului în materie de economie, ar trebui să fie cea mai aşteptată conferinţă pentru mediul de afaceri, pentru manageri, pentru analişti, pentru bancheri şi nu în ultimul rând pentru toţi angajaţii sau şomerii din economie. Poate, în timp, această conferinţă a premierului şi a guvernului, indiferent de numele lui, pentru prezentarea planului naţional de investiţii îşi va câştiga locul bine meritat.

Până atunci, nu ştiu câţi oameni de afaceri şi şefi de companii au citit şi au analizat ceea ce a anunţat joi premierul Ponta. Investiţii de 10 miliarde de euro până la finalul anului înseamnă bani mulţi şi ar trebui ca telefoanele să sune în toate birourile.

Am citit de două ori planul de 10 miliarde de euro prezentat de premier, cu toate proiectele. Nu îmi este clar dacă aceste investiţii sunt în creştere sau scădere faţă de anul anterior, şi cel mai important lucru, ce include această cifră - investiţiile statului, investiţiile sectorului privat autohton, investiţiile străine, investiţiile nete totale în economie? Multe din proiectele prezentate de către Victor Ponta sunt deja cunoscute, unele sunt în plină derulare de mai bine de un an (forajele off-shore în Marea Neagră derulate de Exxon - OMV-Petrom), la altele chiar s-a tăiat panglica - Lufkin la Ploieşti, iar altele au fost deja anunţate (Daimler la Sebeş, extinderile de investiţii la Dacia, Ford sau Oracle). Unele proiecte datează de pe vremea guvernului Tăriceanu, de acum opt ani, precum reactoarele 3-4 de la Cernavodă sau proiectul centralei Tarniţa-Lăpuşteşti. Fiecare premier care a trecut pe la Palatul Victoria, la care s-a adăugat ministrul economiei, a vândut publicului şi investitorilor cele două proiecte energetice, dar îndată se face un deceniu şi sunt tot la stadiul de proiect pe hârtie. Acum este rândul chinezilor să fie interesaţi de Cernavodă, după ce înainte erau interesaţi francezii, germanii, italienii sau americanii. Sper ca premierul Ponta şi ministrul energiei Constantin Niţă să facă mai mult decât au făcut predecesorii lor. Problema este că între timp s-au închis multe fabrici (Arpechim, Oltchim, Reşiţa, fabricile Mechel), consumul de energie a scăzut şi nu se ştie cât de viabile şi bancabile mai sunt aceste proiecte. Poate dacă se închid unităţile de furnizare de energie care operează acum pe piaţă vor trece testul cererii de energie.

La fel, Centura de sud a Capitalei, Comarnic-Braşov, Piteşti-Craiova sunt autostrăzi promise de toată lumea, începând de la ministeriatul lui Traian Băsescu, de acum 15 ani. Ministrul marilor proiecte Dan Şova a promis că până la alegerile parlamentare din 2016, nu numai că vor începe aceste proiecte, ci că se vor şi termina. Sperăm să nu calce pe urmele lui Radu Berceanu, ca povestitor.

Proiectul Roşia Montană, pe care premierul l-a inclus de asemenea în planul naţional de investiţii strategice, s-ar putea să nu mai fie aşa viabil şi interesant dacă preţul aurului va rămâne la 1.100 - 1.200 de dolari per uncie (breakevenul la Roşia Montană este la 800-900 de dolari per uncie), la cât a scăzut acum, şi dacă marile grupuri miniere ale lumii vor fi în proces de dezinvestire, nu de achiziţii, pentru a-şi plăti datoriile acumulate în anii de boom. Acum un an, când aurul era la 1.800-1.900 de dolari uncia, proiectul de la Roşia Montană era pe lista marilor giganţi minieri ca ţintă de achiziţie, după ce actualii investitori în proiect obţineau aprobarea şi băteau primul ţăruş. În aceste condiţii, poate investitorii conving statul român să cumpere el aurul.

Dacă ne uităm pe datele statistice, investiţiile străine la cinci luni au fost de 414 mil. euro, în scădere cu 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Pe tot anul trecut investiţiile străine au fost de numai 1,6 mld. euro, cel mai redus nivel din ultimul deceniu, iar în 2011 au fost de 1,9 mld. euro.

Investiţiile statului la cinci luni, conform anunţului ministrului bugetului, Liviu Voinea, au fost de 10,1 mld. lei (2,3 mld. euro). Ministrul nu spune dacă sunt în creştere sau în scădere faţă de anul trecut. Dacă ne uităm la cheltuielile de capital (care sunt incluse în investiţiile de mai sus) făcute de stat, conform execuţiei bugetare la cinci luni, ele sunt în scădere cu 8,5%, situându-se la 6,1 mld. lei (1,38 mld. euro).

Conform Institutului Naţional de Statistică, investiţiile nete în economia naţională, în trimestrul I 2013 au fost de 12,3 mld. lei (2,8 mld. euro), în creştere cu 0,5% faţă de trimestrul I 2012. În tot anul 2012 investiţiile realizate în economia naţională, de toată lumea, au fost de 75,574 mld. lei (17,2 mld. euro).

Nu ştiu acum la ce poziţie bugetară sau statistică să mă uit pentru a vedea la finalul anului cei 10 mld. euro anunţaţi de premierul Ponta şi să facem comparaţii. Dar sper ca măcar o parte din proiectele publice şi investiţiile anunţate să se concretizeze, nu cum au lăsat predecesorii lui, numai vorbe.

Ceea ce vedem acum în economie şi în discuţiile cu managerii, este o teamă, o neîncredere în ziua de mâine, o luptă la baionetă pentru cash şi pentru plata cât mai târzie a facturilor, o plafonare a salariilor, mai ales în sectorul privat, ceea ce se resimte din ce în ce mai mult în consum, o reticenţă în a angaja noi investiţii şi a crea noi locuri de muncă sau lipsa asumării de noi riscuri. Acest lucru se vede şi în încasările bugetare, unde creşterile se lasă aşteptate. Economia merge din inerţie, fără o direcţie clară.

Ar trebui ca proiectele anunţate de Victor Ponta ca direcţii strategice să stârnească interesul investitorilor, dar să spunem că prezentarea făcută la Palatul Victoria nu a fost încă asimilată de mediul de afaceri.

Sper, pentru binele economie, al mediului de afaceri, al nostru, al tuturor, că planul naţional de investiţii al premierului Ponta nu a fost doar o declaraţie politică, de intenţii, aşa cum sunt obişnuiţi liderii noştri politici, fără nicio răspundere, că vorbele nu costă nimic, iar promisiunile nici atât. Cred că premierul îşi dă seama cât de mult are nevoie economia acum de o gură de oxigen şi de investiţii de 10 mld. euro. Iar în economie totul se măsoară în cifre la finalul zilei.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.07.2013

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9417
Diferență: -0,0809
Ieri: 4.9457
Azi: 4.6288
Diferență: 0,2556
Ieri: 4.6170
Azi: 5.7906
Diferență: 0,3988
Ieri: 5.7676
Azi: 4.8055
Diferență: 0,3466
Ieri: 4.7889