ZF 24

Spitalul din Ploieşti la şapte luni de la strigătul de disperare al chirurgului Dan Oprea: „Ce să se schimbe? Ce se poate schimba în ţara asta? Ce măsuri să se ia?“ Aceleaşi holuri cu faianţă veche, acelaşi miros neplăcut şi acelaşi mobilier

24 iulie 2014

Holul de la parterul Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti (clădirea Nord) nu a văzut nicio renovare în ultimele şapte luni. galerie foto

Autor: Ioana David

28.07.2014, 00:06 2269

Aceleaşi holuri întunecate, cu faianţă veche din anii ’70, acelaşi miros neplăcut, care loveşte încă de la intrare, aceeaşi senzaţie că timpul a stat în loc şi acelaşi mobilier degradat, sunt primele lucruri pe care pacienţii le văd la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti la şapte luni de la momentul la care situaţia gravă a centrului a devenit cunoscută.

„Ce să se schimbe? Ce se poate schimba în ţara asta? Avem 6 miliarde de lei (0,6 mil. lei – n.red.) pe lună mai puţin la buget. Ce vreţi mai mult? Este o neruşinare. Avem cu 38% mai puţine internări. Ce măsuri să se ia?“, spune acum medicul Dan Oprea, cel care a adus prima dată în discuţie situaţia dramatică a spitalului.

Cazul spitalului din Ploieşti care are anual un buget de aproape 30 mil. euro, 1.000 de paturi şi aproape 2.000 de angajaţi a devenit cunoscută în decembrie anul trecut, după un semnal de alarmă tras de chirurgul Dan Oprea, care a denunţat condiţiile improprii în care angajaţii lucrează, iar pacienţii sunt trataţi.

Medicul a vorbit în primul rând despre lipsa acută a instrumentarului, despre paturile second-hand din saloane, cazarmamentul rupt, pernele cu gâlme şi despre faptul că doctorii nu pot de multe ori să asigure aceeaşi schemă de tratament timp de mai multe zile din cauza lipsei medicamentelor. După ce aceste lucruri au ieşit la iveală, unitatea a fost catalogată drept „spitalul groazei“.

Puţinele schimbări care au avut loc sunt cele de conducere (un nou manager a fost numit în martie), demararea unui proiect de reabilitare a grupurilor sanitare (finanţat de Consiliul Judeţean Prahova, care are în administrare spitalul), reabilitarea completă a secţiei de cardiologie de la etajul cinci (finanţată dintr-o sponsorizare a Asociaţiei Medicilor Cardiologi). Acestea sunt noutăţile pe care le arată o vizită rapidă în cadrul unităţii din zona Nord (cea mai mare din cele patru în care funcţionează spitalul).

Noul manager Ion Alexandru Băloi, medic de familie ca profesie, cu o experienţă la Casa de Asigurări de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică şi Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (toate în Prahova), vorbeşte şi despre alte schimbări care au avut loc la Ploieşti. El susţine că problemele legate de medicamente şi materiale sanitare au fost rezolvate şi unele aparate au fost achiziţionate, urmând ca şi alte achiziţii să aibă loc.

 

20 de pagini cu lucruri care trebuie rezolvate

„Într-un spital trebuie foarte bine prioritizate necesităţile. (…) Necesităţi sunt multe, de la medicamente, materiale sanitare, pe care le consider necesităţi absolute, de prim rang, pentru că nu poţi funcţiona fără acestea. Apoi sunt echipamentele, aparatura. (…) Primul lucru pe care l-am făcut a fost o ierarhizare punân pe primul loc necesarul de medicamente, materiale, instrumentarul pentru secţiile de chirurgie şi echipamentele. Până acum, din martie încoace, au fost achiziţionate un aparat de radiodiagnostic (…) o linie de videoendoscopie. (…) Cam jumătate din listă a fost achiziţionată“, a spus Ion Alexandru Băloi într-un interviu acordat ZF.

Managerul, 44 de ani, şi-a început mandatul în luna martie, după un concurs la care s-au înscris trei candidaţi, şi spune că şi-a dorit această poziţie (deloc de invidiat) pentru că a acumulat o anumită experienţă şi că îşi poate aduce aportul pentru schimbarea acestui spital.

După ce presa a semnal situaţia gravă în care se află spitalul, Ministerul Sănătăţii a trimis un control, la finalul căruia comisia de control a elaborat un raport de 20 de pagini în care constantă problemele (multe dintre acestea vizibile la o simplă vizită în spital) şi oferă recomandări.

Neregulile observate au fost extrem de grave, de la natura organizatorică elementară (nerespectarea prevederilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii referitoare la condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital pentru a obţine autorizaţia de funcţionare, prevederile OMS privind supravegherea infecţiilor intraspitaliceşti  ori nerespectarea structurii organizatorice aprobate de MInisterul Sănătăţii) şi până la dotări.

“În toate secţiile sunt necesare lucrări de reparaţii, igienizare şi modernizare, mobilierul este uzat, tâmplăria este veche şi deteriorată, instalaţiile sanitare sunt vechi, uzate, sala de mese cu mobilier uzat şi vechi, vesela ciobită, utilajele şi ustensilele din blocul alimentar sunt vechi şI degradate, nu este asigurată rezerva de apă (…)”, mai arată raportul comisiei de control din decembrie 2013 .  Documentul mai notează că un cabinet de consultaţii era amenajat chiar pe holul unei secţii.

Chiar în timpul în care a avut loc controlul a ieşit la iveală faptul că fostul manager nu a putut fi demis (nici de Consiliul Judeţean, nici de Ministerul Sănătăţii) deoarece în contractul de management pe care îl avea nu exista o astfel de clauză.

 

Mult de lucru la Ploieşti

Spitalul de Urgenţă Ploieşti îşi derulează activitatea prin intermediul a patru sedii cu paturi: sediul Nord (cel mai mare, cu peste 600 de paturi), sediul din strada Boldescu, sediul din str. Buna Vestire şi sediul din strada Oborului.

“În derulare avem o acţiune de construire a noi grupuri sanitare, în tot spitalul de la Nord, lucrare cu finanţare de la Consiliul Judeţean, aprobată cu o sumă de 7,2 mld. lei vechi (0,72 mil. lei sau 0,16 mil. euro). Când vor mai fi două luni până la finalizarea acestei lucrări, vom face caietul pentru o a doua, care este preconizată tot în acest an şi a cărei finanţare aprobată este tot de 7,1 mld. lei. Lucrarea constă în reparaţii curente, igienizare pentru toate etajele locaţiei de aici de la Nord. Cele două nu pot avea loc în acelaşi timp pentru că ar perturba desfăşurarea celeilalte”, spune Băloi.

Dar cum rămâne cu holurile întunecate, vechi, mirosul neplăcut? Când se vor schimba acestea?

“Odată cu igienizarea, după executarea grupurilor sanitare (…) Vreau să înlocuiesc mozaicul acesta de pe pereţii de acum 50 de ani. Spitalul s-a dat în folosinţă în ’73 sau ‘74, şi de atunci este şi faianţa de pe pereţi şi mozaicul. Îmi doresc să avem reparaţii mai ample, să pun pe jos linoleum de trafic greu, să să schimb tocăria de lemn în tot spitalul, să avem corpuri de iluminat economice”.

Până ca acestea să fie finalizate, condiţiile de cazare pentru cei mai mulţi dintre pacienţi rămân aceleaşi ca în decembrie anul trecut.   

 

Ce spun pacienţii

“Sunteţi de la televizune? Aveţi o cameră? Aş vrea să spun ceva”, se aude de pe holul secţiei de cardiologie de la etajul cinci acolo unde o doamnă în vârstă de 73 de ani doreşte să se facă auzită. Nu era la prima internare şi insistă că vrea o cameră de filmat pentru a putea vorbi despre nivelul de trai, banii pe care îi dă pe medicamente şi faptul că acestea nu i-au fost asigurate de către spital. Spune că ar o pensie de 540 de lei, dar că lunar cheltuieşte mai mult pe medicamente. “Suntem amărâţi. Să vă arăt traista de medicamente cu care am venit de acasă. Spitalul nu mi-a dat nicio pastilă”, susţine ea răsturnând pe patul de spital o plasă plină cu pastile.

Întrebat despre această situaţie managerul unităţii a spus că aceste medicamente nu au fost recomandate de medici din cadrul spitalului.

În curtea unităţii, sunt mai mulţi însoţitori care aşteaptă veşti de la cei internaţi. Alte două doamne spune că sunt mulţumite de medici care “s-au ocupat”, că “au fost băgate în seamă” dar că “infirmierele lasă de dorit”. Pacienţii ori însoţitorii se ferescă să vorbească cu presa despre cea mai spinoasă problemă a sistemului sanitar, plata informală (sau şpaga), însă pe la colţuri, mai voalat sau nu se atinge şi subiectul “băgatului în buzunare”.

Întrebat despre condiţiile actuale din spital, medicul Dan Oprea, cel care iniţial a adus în discuţie problemele de la Ploieşti, spune că nu este nimic nou sub soare.

“Ce să se schimbe? Ce se poate schimba în ţara asta? Avem 6 miliard de lei (0,6 mil. lei – n.red.) pe lună mai puţin la buget. Ce vreţi mai mult? Este o neruşinare. Avem cu 38% mai puţine internări. Ce măsuri să se ia?”

Dar noul manager? ”Nu poate să facă nimic. Înţelegeţi că oamenii nu doresc să se schimbe, doresc sistemul aşa cum este. Asta este reforma. Bate vântul prin saloane. Acum eşti bun dacă nu operezi”, a răspuns chirurgul.

 

Un spital de 30 mil. euro

Anul acesta, unitatea de la Ploieşti are un buget de aproape 124 mil. lei (aproape 30 mil. euro), din toate sursele de venit. Managerul spitalului explică faptul că anul acesta contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate (doar pe spital) a scăzut de la 5,8 mil. lei (1,3 mil. euro) pe lună la 5,2 mil. lei (1,18 mil. euro) pe lună.

Diferenţă de 0,6 mil. lei ar putea reprezinta necesarul cu medicamentele pe o lună. Managerul spune că are un plan de măsuri atât pentru creşterea veniturilor (spre exemplu prin creşterea tarifelor pentru rezervele cu condiţii hoteliere) şi diminuarea costurilor.

Numărul mediu lunar al pacienţilor externaţi din spital a scăzut la 3.700 în prezent de la 4.000 anul trecut (în principal prin mutarea către ambulatoriu sau spitalizare de zi).

Şi în consiliul de administraţie au existat schimbări, preşedinte fiind acum Gheorghe Rizea (anterior era Mirela Vali Neagu).

“Sunt din decembrie în consiliul de administraţie al Spitalului Judeţean, preluând probleme acumulate în timp. Nu este o scuză, este o realitate (…) Au fost alocaţi 10 milioane de lei pentru lucrări de reabilitare cam în toate locaţiile. Unele s-au realizat altele sunt în curs”, a spus într-o discuţie telefonică Gheorghe Rizea. În opinia lui Rizea, spitalul este într-un moment de cotitură, iar schimbări vro începe să apară.

“Este mult de lucru, vorbim de igienă, ordine în spital”, adaugă el.

Este mulţumit de cum arată spitalul?

“Nu în totalitate, nu se poate spune lucrul acesta. Dar de la ce s-a pornit, sunt nişte paşi”, a răspuns Rizea. El a adus în discuţie finanţarea de la Casa de Sănătate, mai redusă în acest an.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO