Rezultatele financiare obţinute în primul trimestru din acest an de Cosmote şi Romtelecom, cel mai mare grup de comunicaţii de pe piaţa locală - respectiv venituri în creştere şi un avans al bazei de clienţi pe mai multe segmente de business - arată că schimbările din strategia comercială şi procesul de integrare a echipelor celor două companii din ultimul an dau rezultate.
WikiZF: Profilul companiei Cosmote
WikiZF: Profilul companiei Romtelecom
Pe segmentul de telefonie mobilă, unde Cosmote - numărul trei pe piaţă - se află de la finele anului 2005 într-o cursă dură de recuperare a decalajelor faţă de Orange şi Vodafone, compania a înregistrat progrese odată cu lansarea unui portofoliu simplificat de abonamente, a declarat Nikolai Beckers, într-un interviu pentru ZF.
„Cred că primul trimestru, rezultatele cu adevărat bune din primul trimestru au arătat că schimbările pe care le-am făcut în luna septembrie a anului trecut, respectiv noile tarife transparente şi simple ale Cosmote, au prins pe piaţă şi am înregistrat o rată de adopţie foarte bună pentru noile abonamente.“
WikiZF: Profilul companiei Vodafone România SA
WikiZF: Profilul companiei Orange România SA
Veniturile din servicii ale Cosmote au urcat cu 5,9% în primul trimestru, pe fondul încasărilor mai mari din internet mobil şi SMS, în timp ce venitul mediu pe utilizator a urcat cu 8,6%. Veniturile totale ale Cosmote România au fost de 118,2 mil. euro în trim. 1, în creştere cu 9,2%, în timp ce profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a avansat cu 9,9% la 27 mil. euro.
Pe segmentul de telefonie mobilă, unde Cosmote - numărul trei pe piaţă - se află de la finele anului 2005 într-o cursă dură de recuperare a decalajelor faţă de Orange şi Vodafone, compania a înregistrat progrese odată cu lansarea unui portofoliu simplificat de abonamente, a declarat Nikolai Beckers, într-un interviu pentru ZF.
„Cred că primul trimestru, rezultatele cu adevărat bune din primul trimestru au arătat că schimbările pe care le-am făcut în luna septembrie a anului trecut, respectiv noile tarife transparente şi simple ale Cosmote, au prins pe piaţă şi am înregistrat o rată de adopţie foarte bună pentru noile abonamente.“
Veniturile din servicii ale Cosmote au urcat cu 5,9% în primul trimestru, pe fondul încasărilor mai mari din internet mobil şi SMS, în timp ce venitul mediu pe utilizator a urcat cu 8,6%. Veniturile totale ale Cosmote România au fost de 118,2 mil. euro în trim. 1, în creştere cu 9,2%, în timp ce profitul operaţional înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări (EBITDA) a avansat cu 9,9% la 27 mil. euro.
Plus la abonamentele pe mobile
Cosmote a încheiat primul trimestru din 2014 cu 1,6 milioane de clienţi cu abonament - cel mai mare număr de utilizatori cu contract de la relansarea din decembrie 2005, cu aproximativ 90.000 mai mulţi decât cu un an în urmă.
Portofoliul de abonamente lansat de Cosmote în septembrie 2013 - prima mutare comercială majoră a operatorului de la preluarea „puterii“ de către Beckers în luna aprilie a anului precedent - include doar trei planuri tarifare, faţă de zece anterior, iar fundaţia pe care au fost construite cele trei abonamente sunt apelurile şi SMS-urile gratuite între cele aproximativ 8 milioane de clienţi (numere) de telefonie fixă şi mobilă din grup. Ulterior, Cosmote a mai ieşit la atac cu un abonament care include pentru 15 euro apeluri şi SMS-uri nelimitate către orice reţea naţională şi care a atras în reţea câteva zeci de mii de clienţi, potrivit estimărilor de pe piaţă. Abonamentul Free L cu apeluri şi SMS-uri nelimitate la 15 euro a avut performanţe foarte bune, a spus Beckers, fără a oferi alte detalii. El a precizat totuşi că operatorul a reuşit să atragă cu noul portofoliu clienţi care aveau abonamente la rivali. „De fapt, cred că este pentru prima oară în ultimii cinci ani când Cosmote câştigă clienţi cu abonament de la competiţie.“
În ceea ce priveşte evoluţia Romtelecom, Beckers a admis că portofoliul de clienţi de telefonie fixă rămâne un segment sub presiune, în timp ce televiziunea şi serviciile de internet sunt în creştere. „Suntem destul de stabili pe zona de servicii de televiziune şi de internet. Noi suntem în linie cu piaţa, iar pe TV suntem chiar uşor peste performanţa pieţei. Este deci o evoluţie bună“, consideră Beckers.
La finele lunii martie, Romtelecom avea 1,2 milioane de clienţi pentru serviciile de internet prin linii fixe, în creştere cu 5,1%, şi 2,341 mil. linii de telefonie fixă, o scădere de 2,8% faţă de anul precedent. Numărul de clienţi pentru serviciile de televiziune a ajuns la aproape 1,4 milioane, o creştere de 7,3% faţă de anul precedent. Veniturile Romtelecom au crescut cu aproape 8% în primul trimestru din acest an la 157 mil. euro pe fondul încasărilor semnificative generate de proiectele mari IT&C administrate de operator.
Nikolai Beckers despre...
►serviciile de cablu TV - Ceea ce facem pe zona de cablu TV are legătură cu rebrandingul companiei. Ceea ce vrem să facem este să lansăm un nou portofoliu. Dar pentru mai multe detalii despre ceea ce vom face va trebui să mai aşteptaţi un pic. Noi credem că în septembrie, cel târziu în octombrie vom avea pregătit un pachet de servicii cu adevărat superior, care va include conţinut, platforma de acces şi livrare a serviciilor.
►serviciile de telefonie fixă - Într-adevăr pe segmentul retail veniturile au scăzut în primul trimestru. Aici, principala problemă este moştenirea Romtelecom - respectiv baza de clienţi care folosesc exclusiv servicii de voce. Înţeleg că unii oamenii spun: De ce aş plăti doar pentru serviciile de voce? Utilizarea exclusivă a telefonului fix este ceva se întâmplă în general în zonele rurale unde avem o populaţie mai în vârstă. Există un declin puternic pe zona de telefonie fixă şi una dintre provocările pentru viitor este să convertim aceşti clienţi în utilizatori care să mai cumpere cel puţin încă un serviciu de la noi. Dar acest lucru depinde foarte mult de profilul clienţilor. Dacă este vorba, să spunem, de o doamnă în vârstă care este obişnuită să utilizeze doar telefonia fixă şi care la un moment dar nu mai doreşte nici acest serviciu. Problema este că acest tip specific de clienţi nici măcar nu îşi doreşte să aibă internet. Ei sunt obişnuiţi cu telefonia fixă şi preferă să păstreze eventual doar acest serviciu. Este vorba de clienţi care sunt foarte atenţi la preţuri. Este dificil să le facem o ofertă nouă acestor clienţi. Sigur ei ar putea migra către utilizarea exclusivă a serviciilor de telefonie mobilă, dar nu vor să folosească un telefon mobil. E o situaţie complicată. Pentru celelalte segmente de clienţi care nu vor să aibă doar un telefon fix, provocarea noastră este să îi convingem să cumpere încă unul sau două servicii de la noi, să aibă un pachet 2play sau 3play.
►cum e percepută intern integrarea - Din punct de vedere emoţional, da, chiar şi după un an de zile, unii oameni sunt mai mult „Cosmote” sau mai mult „Romtelecom”, dar cred că am făcut progrese bune. Cred că am evoluat destul de repede. Într-o anumită măsură oamenii sunt preocupaţi - se întreabă dacă vor mai avea un job sau nu, este un lucru care nu poate fi evitat. Există un anume grad de defocusare, însă eu cred că avem un sistem destul de strict de control al managementului şi analizăm rezultatele, iar dacă cifrele nu sunt cele ţintite, atunci acţionăm. Procesul de integrare ocupă, dar nu îi preocupă, aş spune, pe oameni. Este sarcina top managementului să nu fie oamenii preocupaţi, de aceea a fost un obiectiv important pentru noi să avem primul şi al doilea nivel de management stabilite atât de rapid, ca să ne asigurăm că nesiguranţa este oprită, că nu mai există în ecuaţie.
►rebranding - Nu vom folosi brandul T-Mobile - care există numai pe pieţele unde Deutsche Telekom are doar operaţiuni de telefonie mobilă. Nu vom utiliza nici brandul T-Home, care în prezent cred că mai este utilizat doar în FYROM. Noul nume va conţine „T”, acest lucru este sigur. Deci „T”-ul va fi cu siguranţă prezent, iar culoarea, este un detaliu pe care vi-l pot spune, va fi cu siguranţă magenta. Cu siguranţă sperăm că impactul rebrandingului va fi unul pozitiv. Am făcut analize foarte detaliate ale pieţei, ne-am uitat la atributele brandului, la ceea ce le place şi nu le place oamenilor, la ce am putea îmbunătăţi. Nu este vorba doar de un nou nume şi o nouă culoare. Pentru mine este vorba de a schimba ADN-ul celor două companii „vechi”. Acest lucru înseamnă, este un lucru pe care l-am spus şi angajaţilor noştri, că vreau să reconstruiesc ADN-ul celor două companii, vreau un ADN nou, care să fie al unei companii moderne, al unei companii mai flexibile, al unei companii care să fie gata să aducă inovaţii şi să le ofere clienţilor servicii la un preţ rezonabil - nu cele mai scumpe, dar în mod clar nici cele mai ieftine. Vrem să oferim valoare pentru banii clienţilor.
