Statistica anunţă miercuri creşterea economică din S1, analiştii estimând un plus de circa 2%

Pentru întregul an 2013 analiştii locali şi-au îmbunătăţit estimă­rile privind creşterea econo­mi­că spre 2 - 2,2% în urma sem­na­lelor de revigorare din pri­mele luni ale anului şi nu exclud un avans al PIB în jur de 2,5% în 2013, graţie anului agricol bun şi dacă exporturile îşi vor continua trendul ascendent.

Institutul Naţional de Statistică anunţă mier­curi dimineaţă, la ora 10, datele „semnal“ privind evoluţia economiei în T2 2013 şi pe ansamblul primului semestru din acest an.

Premierul Victor Ponta declara în lu­na iulie pentru Bloomberg că economia a în­registrat în primul semestru o creştere de 2,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut. Însă majoritatea analiştilor s-au decla­rat sceptici - susţinând că o astfel de creş­tere „surprinzătoare“poate fi expli­ca­tă prin noi ajustări în sus ale datelor sta­tistice precedente - şi au anticipat o creş­te­re economică de 1,8% pentru primul se­mes­tru, după cum reiese şi dintr-un raport publicat de ING Bank.

Analiştii au fost luaţi prin surprindere şi de cifra de creştere economică anunţată de INS pentru primul trimestru. Econo­mia a crescut în T1 2013 cu 2,2% faţă de perioada similară a anului trecut, avansul PIB fiind dublu faţă de aşteptările analiş­ti­lor. Creşterea a fost susţinută de exporturi pe zona de cerere şi de industrie, construc­ţii şi servicii financiare pe partea de ofertă.

Datele macro pentru al doilea trimes­tru au indicat o evoluţie mai slabă a econo­miei faţă de primele trei luni ale anului, au remarcat analiştii.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a revenit pe scădere în luna mai, iar evoluţia s-a reflectat şi la nivelul exporturilor, care au staţionat la nivelul din mai 2012, după creşterea semnificativă din aprilie. Însă luna iunie a adus un reviriment la nivelul industriei şi al exporturilor, iar pe ansam­blul primului semestru creşterea celor doi indicatori a fost de 6% comparativ cu prima jumătate a anului 2012.

Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele motoare de creş­tere pentru economie în acest an. Perspectivele privind producţia industrială rămân pozitive având în vedere şi intrarea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie.

Grupul german Bosch, care are afaceri de 180 mil. euro pe piaţa locală şi 1.400 de angajaţi, va finaliza în acest an investiţii de 120 mil. euro în construirea a două fabrici la Cluj-Napoca şi Blaj, unde vor fi angajaţi peste 600 de oameni. Producătorul italian de electrocasnice De’Longhi SpA vrea să producă electro­cas­nice la fabrica din Jucu. Totodată, chi­ne­zii aduc 1 mld. euro la Rovinari, acesta re­prezentând primul pas major făcut de o com­panie chinezească în domeniul energetic local.

De la agricultură semnalele sunt pozi­tive. Producţia de grâu şi secară din acest an a ajuns la 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, a anunţat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

Contribuţia agriculturii la creşterea economică se înregistrează însă în prin­ci­pal în trimestrele trei şi patru, cel mai mare impact pozitiv urmând să se observe în cel de-al treilea trimestru.

„Motoarele creşterii economice la mo­mentul actual sunt exporturile şi agri­cul­tura. Cererea internă din păcate nu ofe­ră un suport în acest sens, deocamdată“, consideră Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

Comerţul cu amănuntul - cel mai im­por­tant indicator al consumului popu­laţiei - a scăzut în iunie pentru a doua lună con­secutiv, ceea ce transmite un semnal des­cu­rajator privind revigorarea economiei. Pe ansam­blul primului semestru scăderea a fost de 0,4%.

„Reducerea importurilor şi investiţiile străine slabe semnalează în continuare o evoluţie slabă a consumului privat şi a in­ves­tiţiilor în primele şase luni ale anului. De aceea, avem aşteptări scăzute în ceea ce priveşte contribuţia cererii interne la PIB-ul din S1“, se arată într-un raport al Erste Bank.

Semne proaste au venit în S1 şi de la con­strucţii. În prima jumătate a anului volu­mul lucrărilor de construcţii a înre­gistrat o scădere de 7%. Cele mai im­por­tante ajustări au fost la lucrările de con­strucţii noi, cu un minus de 16,2%, dar şi la con­strucţiile inginereşti, unde s-a înre­gistrat un declin de 10,5%. De altfel, şi cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au scăzut cu circa 9,8% în primul semestru, la 7,1 mld. lei.
 

Ce prognoze au analiştii pentru PIB-ul din 2013

Analiştii locali şi-au îmbunătăţit esti­mă­rile privind creşterea economică din acest an spre 2 - 2,5% în urma semnalelor de revigorare din primele luni ale anului.

Şi FMI vede acum posibilă o creştere eco­nomică de 2% pentru acest an faţă de la 1,6% cât estima anterior.

BCR, cea mai mare bancă după acti­ve, a revizuit recent prognoza de creştere eco­nomică pentru anul 2013 la 2,5%, de la 1,8% cât estima anterior, graţie „bonan­ţei“ din agricultură.

Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an. Banca Mondială se aşteaptă la un avans economic de 1,7% în acest an şi de 2,2% anul următor, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este cea mai pesimistă, luând în calcul un avans al PIB de 1,4% în acest an şi de 2,2% anul următor.

România a început din 2013 să fie din nou „văzută bine“ în rapoartele de analiză ale băncilor străine, după ce în anii trecuţi era frecvent criticată. JP Morgan estimează o creştere economică de 2,6% pentru România, după ce în primăvară estima un avans de 1,9%. Cea mai opti­mistă prognoză pentru creşterea econo­mică a venit de la cea mai mare bancă elveţiană, UBS, care anticipează o creştere a PIB de 2,8%.

Evoluţia principalilor indicatori macro în primul semestru

Industrie

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a făcut în primul semestru un salt de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată. Evoluţia a fost susţinută de avansul industriei prelucrătoare, de 8,3%, şi al celei extractive, de 5,3%. Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, rămâne astfel unul dintre principalele motoare de creştere pentru economie în acest an. Veştile bune de la producţia industrială, care reflectă îmbunătăţirea cererii externe, completează tabloul semnalelor pozitive, venite de la alţi indicatori macro.

Exporturi

Exporturile au crescut în primul semestru cu 5,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 23,7 mld. euro, iar importurile au scăzut cu 2,7%, la 26,2 mld. euro. În consecinţă, deficitul comercial a ajuns la 2,5 mld. euro, cu 2 mld. euro mai mic faţă de cel din S1 2012. Creşterea exporturilor din prima jumătate a anului a fost influenţată atât de ascensiunea exporturilor în afara UE, de 8,3%, cât şi de avansul exporturilor intra-UE, de 4,9%. În luna iunie, exporturile au totalizat 4 mld. euro, cu 7% peste nivelul din iunie 2012, iar importurile au ajuns la 4,4 mld. euro, în scădere cu 6,5%.

Construcţii

Volumul lucrărilor de construcţii a înregistrat în prima jumătate a anului a scădere de 7%, pe serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Cele mai importante scăderi au fost la lucrările de construcţii noi, cu un minus de 16,2%, dar şi la construcţiile inginereşti, unde s-a înregistrat un declin de 10,5%. De altfel, şi cheltuielile de capital, adică investiţiile făcute de stat, au scăzut cu circa 9,8% în primul semestru, la 7,1 mld. lei (1,6 mld. euro). În ciuda faptului că vremea a fost mai bună în prima parte a anului comparativ cu 2012, iar în lunile aprilie, mai şi iunie constructorii ar fi trebuit să lucreze la foc continuu la proiectele de infrastructură, fiind sezon, reducerea semnificativă a investiţiilor statului şi blocarea fondurilor europene au dat peste cap sectorul construcţiilor.

Consum

Comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator al consumului populaţiei - a scăzut în iunie pentru a doua lună consecutiv, ceea ce transmite un semnal descurajator privind revigorarea economiei, susţinută în acest moment doar de exporturi. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a fost în iunie cu 4,2% mai mică faţă de aceeaşi lună din 2012, vânzările de carburanţi, alimente şi băuturi fiind cele mai afectate, potrivit datelor INS. Consumul, care în perioada de boom a susţinut puternic economia românească, acţionează acum ca o frână în contextul în care salariile rămân mici şi creşterile, acolo unde există, nu reuşesc să ţină pasul cu majorarea preţurilor.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.08.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels