Estimarea de creştere a economiei americane, cea mai mare la nivel mondial, pentru primul trimestru a fost redusă de la 2,5% la 2,4%, a anunţat Departamentul de Comerţ al SUA. Ajustarea ia în calcul faptul că investiţiile jucătorilor din afaceri şi ale guvernului au fost mai mici decât s-a calculat iniţial, iar cheltuielile populaţiei au fost mai mari, scrie MarketWatch. Cheltuielile populaţiei, motorul economiei americane, au crescut cu 3,4%, cel mai rapid ritm din ultimii doi ani, în loc de 3,2%. Exporturile au avansat cu 0,8%, şi nu cu 2,9% cât a fost estimat iniţial, iar importurile au urcat cu doar 1,9%, comparativ cu 5,4% cât prevedea prima estimare.
Guvernul elveţian le va permite băncilor să ocolească legislaţia privind secretul bancar pentru a dezvălui numele clienţilor, iar prin această decizie speră să încheie o dispută de durată cu SUA privind evaziunea fiscală, scrie The New York Times. Decizia Bernei este considerată un punct de cotitură în conflictul dintre cele două ţări. Ministrul elveţian de finanţe a explicat că acest pas le va permite băncilor elveţiene să accepte oferte din partea guvernului american de a furniza detalii legate de clienţi în schimbul promisiunii că nu vor urma repercusiuni legale. „Este important pentru noi să lăsăm trecutul să fie trecut”, a afirmat ministrul Eveline Widmer-Schlumpf.
Ungaria ar putea reduce în viitorul îndepărtat impozitul pe profit de la nivelul actual de 16% la 9%, dar acum ţara nu este destul de puternică pentru a face acest lucru, a declarat premierul ungar Viktor Orban (foto) la postul de radio InfoRadio. El a menţionat că nu vede motive pentru modificarea regimului fiscal în condiţiile în care impozitul redus pe venit încurajează populaţia să muncească. De aceea, guvernul va încerca să atragă mai multe venituri bugetare din consum. Referitor la recomandarea Comisiei Europene de a scoate Ungaria de sub procedura de deficit excesiv, Orban a menţionat că decizia dă mai mult spaţiu de manevră guvernului şi că fondurile europene sunt în siguranţă.
Depozitele private constituite la băncile cipriote s-au redus cu 7% în aprilie, la 41,3 miliarde euro, după o scădere de 4% în luna martie, potrivit datelor Băncii Centrale Europene, citate de EUobserver. Fuga capitalului din băncile cipriote vine după ce creditorii internaţionali şi guvernul de la Nicosia au convenit iniţial în martie ca economia şi sistemul bancar al ţării să fie salvate confiscând o parte din aproape toate depozitele bancare. Ulterior, planul a fost refăcut în sensul că vor fi afectate doar depozitele de la Bank of Cyprus şi Laiki, cele mai mari bănci ale ţării. Pentru a preveni colapsul sistemului prin retrageri masive, guvernul cipriot a impus restricţii ale fluxurilor de capital, primele din istoria zonei euro. În Spania, depozitele s-au redus cu 1,5% în aprilie, iar în Grecia cu 1,6%.
Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 31.05.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
