Şapte din 10 firme româneşti estimează că afacerile lor din retail vor fi afectate de concurenţa neloială a platformelor de tipul Temu şi Shein, micii producători avertizând că riscă falimentul, potrivit unui sondaj realizat de Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO).
Astfel, 77% dintre firmele româneşti se aşteaptă ca în următoarele 12 luni activitatea comercială să le fie afectată de platformele internaţionale în principal prin scăderea vânzărilor, 73% dintre respondenţi anticipează diminuarea profitului, iar 43% confirmă scăderea numărului de clienţi.
În acelaşi timp, 75% avertizează că micii producători români riscă falimentul din cauza presiunii exercitate de Temu, AliExpress, Trendyol şi Shein, iar 71% semnalează o posibilă creştere a produselor de slabă calitate pe piaţă.
În replică, Trendyol a transmis că nu este o platformă asiatică, aşa cum apare în studiul AMRO şi că a integrat 1.000 de afaceri româneşti, multe dintre ele întreprinderi mici şi mijlocii, ţinta fiind un număr de 5.000 de comercianţi şi branduri locale până la finalul anului.
Trendyol a fost înfiinţată în Istanbul, Turcia, în 2010, şi desfăşoară operaţiuni dedicate în 17 ţări, printre care Turcia, state din Europa, zona Golfului şi Azerbaidjan. Trendyol operează pe teritoriul UE printr-o entitate înregistrată în Olanda, compania precizând că respectă toate reglementările UE şi locale aplicabile, inclusiv cele privind taxele, protecţia consumatorului şi taxele vamale.
”Pentru noi, România este o piaţă strategică de creştere şi ne angajăm pe deplin să contribuim pozitiv la ecosistemul local de comerţ electronic. Viziunea noastră pe termen lung este să creştem împreună cu afacerile româneşti, nu să concurăm împotriva lor. Ne propunem să sprijinim antreprenorii locali, retailerii şi brandurile româneşti prin oferirea de noi oportunităţi de dezvoltare şi prin construirea de parteneriate durabile — totul cu scopul de a oferi consumatorilor o selecţie atractivă de produse şi relevantă local. În loc să înlocuim sau să subminăm canalele de vânzare existente ale acestora, Trendyol urmăreşte să completeze şi să extindă aria de acoperire a comercianţilor locali, indiferent de dimensiunea sau prezenţa lor pe piaţă, atât în România, cât şi în regiune”, au comunicat raprezentantanţii Trendyol.
Platforma oferă retailerilor acces la o bază largă de clienţi, precum şi oportunităţi de marketing şi promovare, instrumente avansate de analiză a datelor şi soluţii logistice optimizate,” Această abordare asigură o creştere comună cu comercianţii parteneri şi menţine accentul pe succesul reciproc. Aşa cum am sprijinit peste 250.000 de afaceri să prospere în Turcia, ne dorim să replicăm acest succes şi în România. Pe lângă piaţa internă, le oferim acestora şi posibilitatea de a exporta către mai multe pieţe din regiunea Europei Centrale şi de Est, cum ar fi Grecia, Cehia sau Slovacia, contribuind direct la economia de export a României”
La începutul acestui an, Trendyol a deschis un depozit dedicat în România, care creează până la 250 de locuri de muncă şi funcţionează ca un hub strategic pentru operaţiunile regionale, compania având o echipă locală dedicată.
”Reiterăm că ne îndeplinim toate obligaţiile legate de plata taxelor relevante în România”.
Potrivit sondaului AMRO, Temu şi Aliexpress au cel mai mare impact în rândul revânzătorilor şi a companiilor mici, în timp ce Shein şi Trendyol afectează cel mai mult companiile care comercializează haine, încălţăminte şi accesorii.
Aproape 1 din 4 producători locali care îşi comercializează produsele acuză concurenţa neloială a platformelor asiatice prin preţurile de „dumping” practicate şi neplata taxelor datorate bugetului naţional.
Cercetarea arată că peste jumătate dintre companiile româneşti consultate aşteaptă măsuri concrete de la autorităţile naţionale şi europene.
„Mesajul antreprenorilor locali consultaţi prin acest studiu este clar: vrem condiţii nediscriminatorii pentru toţi jucătorii. Atât timp cât comercianţii români plătesc integral TVA, taxe vamale, taxe pe muncă şi respectă standardele UE şi legislaţia naţională, nu putem accepta ca aceleaşi reguli să fie opţionale pentru platformele din afara Uniunii”, declară Cristi Movilă, preşedintele ARMO.
Producătorii cer ca platformele să achite aceleaşi impozite ca şi firmele româneşti, iar peste jumptate vor introducerea taxelor vamale pentru toate bunurile importate din afara UE, indiferent de valoarea coletului.
Conform ARMO, în 2024, comerţul electronic a generat în România o cifră de afaceri echivalentă cu 3,4 % din PIB, cu potenţial de convergenţă spre media europeană de 4,2%. Peste 72% dintre internauţi au cumpărat online anul trecut, evoluţie susţinută de creşterea conectivităţii în mediul rural (67,3% rată de adopţie).
„Fiecare euro pierdut prin neplata taxelor de către platformele non-UE este un euro pe care statul îl recuperează de la antreprenorii români corecţi. Dacă nu închidem aceste portiţe, riscăm să pierdem un ecosistem digital care astăzi contribuie decisiv la modernizarea economiei româneşti”, subliniază Cristian Pelivan, Director Executiv ARMO.
Studiul “Impactul platformelor internaţionale asupra comerţului din România” a fost comandat de ARMO şi realizat de către MIA Marketing prin interviuri telefonice asistate de computer (CATI) în perioada 28 aprilie – 13 mai, pe un eşantion de 511 firme.
Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) este membră a Ecommerce Europe, ce reprezintă peste 150.000 de companii prin intermediul asociaţiilor naţionale.
