România a introdus cota unică de impozitare de 16% în 2005, pentru simplificarea sistemului fiscal, stimularea investiţiilor şi creşterea economiei şi a colectării, iar existenţa acestui sistem a coincis cu o perioadă de creştere economică susţinută şi o convergenţă reală foarte rapidă a economiei româneşti, este una dintre concluziile studiului „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară”, realizat de experţi ai Academiei de Studii Economice din Bucureşti, la solicitarea Confederaţia Patronală Concordia.
Scopul studiului este evaluarea impactului cotei unice de impozitare asupra evoluţiei economiei româneşti, de la introducerea sa şi până în prezent, şi necesitatea elaborării mai multor scenarii de ajustare a acestei cote, în contextul discuţiilor publice despre necesitatea reformării sistemului fiscal.
„Ne bucurăm să putem contribui, din perspectivă academică, la fundamentarea ştiinţifică a unei decizii atât de importante pentru economia ţării noastre, care vizează sistemul fiscal din România. Studiul pe care îl prezentăm astăzi consituie o bază solidă de discuţie în fundamentarea deciziilor de reducere a deficitului bugetar şi reprezintă, în acelaşi timp, un exemplu de bună practică în implementarea parteneriatelor dintre mediul de afaceri şi mediul academic”, a declarat Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rectorul ASE la lansarea studiului.
La rândul lui, Dan Şucu, preşedintele Concordia, a precizat că antreprenorii şi mediul de afaceri au nevoie de un sistem fiscal predictibil şi sustenabil, capabil să asigure prosperitate la nivelul întregii societăţi, pe termen mediu şi lung.
În opinia lui, studiul arătă că menţinerea cotei unice de impozitare a avut efecte benefice asupra creşterii economice, contribuind la reducerea inegalităţilor sociale şi a economiei informale şi la consolidarea clasei de mijloc.
”Cu o povară fiscală de peste 40% pentru taxarea muncii în România, orice creştere de taxe va avea un impact negativ asupra veniturilor cetăţenilor, a consumului şi implicit a PIB-ului. Deficitul bugetar nu îşi are rezolvarea în creşterile de taxe, şi cu atât mai puţin în impozitarea progresivă, ci în reforme sistemice de eficientizare a administraţiei de stat şi a colectării taxelor.”
Concluziile principale ale studiului:
- Cota unică, un factor de stabilitate şi creştere economică
Studiul arată că implementarea cotei unice în România a contribuit semnificativ la creşterea economică şi convergenţa cu media UE, înregistrând o creştere a PIB per capita de 52,6 puncte procentuale între 2005 şi 2023. - Impactul pozitiv asupra clasei de mijloc şi reducerea inegalităţilor
Analiza demonstrează că regimul cotei unice a sprijinit creşterea clasei de mijloc şi a redus evaziunea fiscală, ceea ce a dus la o distribuţie mai echitabilă a veniturilor. - Eficienţa colectării fiscale şi reducerea economiei informale
Studiul relevă că, datorită cotei unice, s-a îmbunătăţit conformarea fiscală, contribuind la o mai bună colectare a veniturilor bugetare şi reducerea economiei informale. - Cota unică rămâne o soluţie mai eficientă decât impozitarea progresivă
Studiul arată că o creştere a nivelului veniturilor statului poate fi asigurată şi în cadrul unui sistem de cotă unică. Un regim de cota progresivă nu ar aduce venituri bugetare semnificativ mai mari, însă impozitarea progresivă implică o birocratizare mai mare, costuri administrative suplimentare, reguli fiscale mai complexe şi un risc crescut de optimizare fiscală din partea contribuabililor. - Predictibilitatea şi simplitatea fiscală, atuuri pentru atragerea investiţiilor
Studiul subliniază că predictibilitatea şi simplitatea oferite de cota unică reprezintă un avantaj competitiv esenţial pentru România în atragerea de investiţii şi menţinerea unui climat economic stabil.
„Regimul de cotă unică (alături de alţi factori, cum ar fi: aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană) a jucat un rol major în accelerarea convergenţei reale a economiei româneşti, stimulând investiţiile şi creşterea PIB per capita şi consolidarea clasei de mijloc. Studiul scoate în evidenţă efectele pozitive ale cotei unice şi arată că o potenţială trecere la cota progresivă în faza curentă de dezvoltare economica a României nu ar aduce creşteri semnificative ale veniturilor bugetare.”,a spus Prof. univ. dr. Ionuţ Dumitru, ASE, coordonatorul echipei care a realizat studiul.
Varianta integrală a studiului „Sistemul fiscal din România: prosperitate, convergenţă şi sustenabilitate fiscal-bugetară” este disponibilă aici.
Cota unică de impozitare reprezintă o arhitectură fiscală în care veniturile sunt taxate în aceeaşi proporţie indiferent de nivelul acestora. Ea a fost implementată în România în 2005. Chiar dacă cota unică este aplicată veniturilor persoanelor fizice şi profitului firmelor, există şi excepţii care creionează sistemul fiscal din ţara noastră ca unul relativ complex, cu diverse regimuri speciale şi cote diferenţiate în funcţie de tipul de venituri sau tranzacţii.
Spre deosebire de cota unică de impozitare, cota progresivă presupune aplicarea unor procente diferite de impozitare în funcţie de nivelul veniturilor şi, cel puţin în teorie, este privită ca un sistem fiscal mai echitabil pentru persoanele cu venituri mici şi medii.
Studiul arată că implementarea cotelor progresive de impozitare este mult mai solicitantă atât din perspectivă administrativă, cât şi din perspectiva contribuabilului, procesul de colectare fiind mai îngreunat în aceste circumstanţe. Mai mult decât atât, în economiile cu administraţii fiscale slabe, impozitarea progresivă poate fi dificil de implementat eficient, cel puţin din perspectiva efortului administrativ necesar.
Confederaţia Patronală Concordia reuneşte firme cu peste 350.000 de angajaţi din 17 industrii esenţiale pentru economie, cu o pondere de mai mult de un sfert din PIB-ul României.
