Tichetele de valoare au constribuit cu peste 32 de miliarde de lei la Produsul Intern Brut (PIB) al României în 2023, ceea ce reprezintă peste 2% din PIB-ul naţional, ele fiind un motor important al economiei locale, potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice (ASE).
Studiul a analizat impactul economic al tichetelor de valoare pentru perioada ianuarie 2020 – iulie 2024, evidenţiind rolul acestora în susţinerea consumului, stimularea economiei şi crearea sau menţinerea locurilor de muncă.
Potrivit cercetării, fiecare 1 leu cheltuit prin tichete de valoare generează 2,91 lei suplimentari pentru PIB.
Cea mai mare parte a acestui impact vine din tichetele de masă, care reprezintă 84% din totalul tichetelor de valoare emise. În perioada analizată, ianuarie 2020 - iulie 2024, valoarea acestora a fost de 56 miliarde de lei, dintr-un total de 68 miliarde de lei cât au însumat toate tipurile de tichete emise.
In ce priveşte impactul asupra pieţei muncii, fiecare 436.828 lei cheltuiţi prin tichete de masă susţin un loc de muncă în sectorul comerţului cu ridicata şi amănuntul, ceea ce înseamnă susţinerea unui număr de aproximativ 128.197 de locuri de muncă .
Pe locul al doilea ca volum se află voucherele de vacanţă, cu o valoare de 7,48 miliarde de lei în perioada ianuarie 2020 - iulie 2024, având un impact direct asupra turismului intern, industriei ospitalităţii, dar şi a pieţei muncii în industrie. Studiul a relevat că 187.026 lei cheltuiţi anual prin vouchere de vacanţă susţin un loc de muncă în sectorul HORECA. Astfel, voucherele de vacanţă au contribuit la menţinerea sau crearea a 39.994 de locuri de muncă în acest sector.
O altă categorie de tichete de valoare care au un impact direct asupra comerţului cu amănuntul total este cea a tichetelor cadou. În perioada analizată, valoarea totală a tichetelor cadou acordate a fost de 3 miliarde de lei. Studiul arată că o creştere cu 1% a valorii tichetelor cadou sau a numărului de beneficiari determină o creştere de 0,002% a valorii comerţului cu amănuntul şi de 0,001% a valorii comerţului cu ridicata.
„Acest instrument de politică publică este mult mai mult decât pare la prima vedere. În literatura academică se vorbeşte chiar de o revoluţie administrativă a statului modern prin adoptarea pe scară largă a acestui instrument, pentru că reprezintă un salt calitativ faţă de instrumentele tradiţionale care erau subvenţiile sau distribuţia directă de produse sau servicii. Există 40 de state care adoptă şi implementează asemenea scheme, 100 de milioane de cetăţeni beneficiari din întreaga lume, şi România poate fi un studiu de caz pozitiv în măsura în care are o experienţă bogată în acest sens”., a comentat prof. univ. dr. Radu Muşetescu, ASE, coordonatorul studiului.
Prof. univ. dr. Cristian Păun, ASE, coautor al studiului: „Cea mai importantă calitate a acestui instrument este versatilitatea lui. Adică poate fi folosit la foarte multe domenii de politică publică. Putem vorbi, de exemplu, de politici în domeniul ecologic, îmbunătăţirea Protecţiei mediului înconjurător prin tehnologii avansate. Putem să le extindem către sectorul IMM-urilor. Putem să extindem acest instrument către copii, astfel încât, de exemplu, bursa copilului să fie repartizată prin aceste mecanisme. Putem relua programul Cornul şi laptele. Versatilitatea este extraordinară şi asta cred că este principala calitate a acestor instrumente. Se potrivesc foarte bine pentru politicile publice”.
Concluziile studiului realizat de ASE au fost prezentate miercuri, 19 martie, în cadrul unei întâlniri organizate în colaborare cu Comisia de buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului României.
