Gigantul britanic Dyson, cunoscut pentru invenţia aspiratoarelor fără sac, a realizat pentru prima dată sondajul numit “Dyson Dust Study” şi pentru piaţa din România, iar datele au arătat că circa 53% dintre românii interveviaţi fac curat în casă doar atunci când praful sau murdăria sunt vizibile cu ochiul liber, iar 69% dintre ei încă mai folosesc mătura pentru a face curăţenie. Doar 24% dintre români deţin un aspirator în locuinţe şi petrec, în medie, 30 de minute aspirând.
,,Aşa cum am descoperit în Dust Study Romania, majoritatea românilor spune că este motivată să facă curăţenie doar atunci când observă murdărie vizibilă sau praf. Acest procent este puţin mai scăzut faţă de media globală. Motivaţiile pentru curăţenia locuinţelor s-au mutat de la rutină la reacţie, deoarece acest lucru coincide cu sfârşitul pandemiei de COVID-19 şi o revenire la viaţa normală, la activităţile pe care le aveam înainte, unde timpul nu ne permitea să avem o rutină. Este important să facem curăţenie în mod regulat pentru că multe particule de praf, inclusiv bacteriile, acarienii şi polenul au dimensiuni microscopice şi nu sunt vizibile cu ochiul liber”, a declarat doctor Matthew Lee, microbiolog în cadrul Dyson.
Studiul Dyson arată faptul că atunci când vine vorba de instrumentele folosite la curăţenie, românii se declară conservatori, cu 69% dintre respondenţi care afirmă că aleg să folosească mătura, 66% care folosesc mopul umed şi 52% care folosesc un aspirator cilindric cu sac. Doar 24% dintre români deţin un aspirator în locuinţe şi petrec, în medie, 30 de minute aspirând.
Românii sunt mai precauţi atunci când vine vorba de prezenţa particulelor nocive în praf. Mai exact, 41% dintre respondenţi sunt îngrijoraţi de virusurile din locuinţe şi 28% dintre aceştia declară că au grijă să nu aducă virusuri de afară în casă.
Asigurarea unui mediu sănătos este principalul motiv la nivel global pentru care oamenii doresc să cureţe praful din locuinţele lor. În timp ce mulţi oameni presupun că, dacă praful şi murdăria sunt eliminate, atunci problema este rezolvată, curăţarea cu aspiratorul este inutilă fără o filtrare temeinică.
Studiul Dyson privind praful relevă faptul că gradul de conştientizare a filtrelor este, în general, scăzut şi, în ciuda faptului că a devenit un cuvânt la modă în timpul pandemiei, doar 1 din 4 persoane consideră că ştiu ce înseamnă HEPA (Aer cu particule de înaltă eficienţă). În România 30% dintre respondenţi cunoşteau această denumire, mai exact 64% dintre români declară că sunt conştienţi că filtrele HEPA au capacitatea de a capta eficient particulele nocive de aer printr-un mecanism de difuzare.
O concepţie greşită este aceea că orice aparat echipat cu un filtru HEPA este un produs HEPA. Conform ASTM, un institut de standardizare de top la nivel mondial, nu este suficient ca doar filtrul final, de după motor, să fie de calitate HEPA. Fiecare filtru şi fiecare garnitură de pe întreaga maşină trebuie să fie de calitate HEPA pentru a fi considerat un produs HEPA.
Dyson Dust Study a fost realizat realizat la nivel global, în 39 de ţări, numărul total de respondenţi depăşind 30.000 de persoane. La nivel mondial, studiul a arată că, după pandemie, frecvenţa cu care oamenii fac curăţenie este în scădere - 60% dintre respondenţi recunosc acum că fac curăţenie doar atunci când văd praf sau murdărie vizibilă. Acest număr a crescut cu 20% faţă de anul trecut. În plus, în timp ce 41% susţin că urmează un program regulat de curăţenie, acest număr a scăzut cu 15% faţă de anul trecut, ceea ce indică faptul că oamenii sunt din ce în ce mai puţin disciplinaţi în ceea ce priveşte curăţenia programată.
Totodată, studiul realizat de Dyson arată că oamenii nu deţin informaţii în legătură cu ce conţine praful pe care îl curăţă din locuinţe şi cât de mult poate acesta să afecteze sănătatea. 55% dintre locuinţe la nivel global au o persoană care suferă de alergii, dar foarte puţini sunt conştienţi de prezenţa în praf a unor factori care induc alergii comune. Doar 33% dintre cei intervievaţi ştiu că polenul poate fi prezent în particulele de praf, iar 32% ştiau despre prezenţa potenţială a acarienilor.
,,Sperăm că cel mai recent studiu global privind praful va continua să încurajeze oamenii să se gândească la ceea ce poate să locuiască în praful din locuinţele lor şi la modul în care acest lucru ar putea avea un impact asupra bunăstării lor. Cel mai bun mod de a elimina praful este prin utilizarea unui aspirator cu o tehnologie eficientă de filtrare şi etanşare, pentru a vă asigura că tot ceea ce aspiraţi rămâne prins şi nu este expulzat înapoi în casă", a precizat Monika Stuczen, cercetător ştiinţific în domeniul microbiologiei la Dyson.
Produsele Dyson sunt produse high-end, cu tehnologii de ultimă generaţie integrate la care inginerii săi lucrează de ani de zile. Spre exemplu, actualele modele de aspiratoare Dyson verticale pot identifica praful care nu se vede cu ochiul liber cu ajutorul unui fascicul de lumină, măsurând şi numărând prin intermediul unui senzor particulele de praf în mod continuu şi mărind automat puterea de aspiraţie atunci când este nevoie. Aspiratoarele sunt produsele care l-au consacrat pe James Dyson, fondatorul Dyson, mai exact aspiratorul fără sac pe care l-a inventat după mai bine de 5.100 de prototipuri dezvoltate şi testate în decurs de cinci ani.
Recent, Dyson a anunţat lansarea unui plan de investiţii pe cinci ani în valoare totală de 2,75 miliarde de lire sterline, care include contruirea unei fabrici de baterii de ultimă generaţie în Singapore şi noi campusuri de cercetare şi dezvoltare în Filipine şi în Regatul Unit.
