La patru ani de la intrarea pe piaţă, lanţul american de restaurante de tip fast-food Subway a ajuns la 27 de unităţi în marile oraşe din ţară, toate în franciză. Gigantul american nu s-a extins în ritmul anticipat, deşi a pariat pe o expansiune rapidă.
Înainte de deschiderea primului restaurant de pe piaţa locală, în 2012, reprezentanţii Subway anunţaseră că intenţionează să ajungă la 60 de restaurante pe piaţa românească până în 2015. La aproape patru ani distanţă, Subway a reuşit să deschidă mai puţin de jumătate din unităţi.
„Suntem siguri că putem deschide în România peste 100 de restaurante, însă nu ne grăbim“, a spus pentru ZF Rumen Radev, development agent al Subway. El adaugă că planul reţelei este de a continua extinderea, fără a anunţa un număr exact de restaurante.
Reţeaua Subway, cel mai mare lanţ de restaurante de tip fast-food din lume după numărul de unităţi, deţine în prezent 27 de restaurante pe piaţa locală, dintre care 12 doar în Bucureşti. Tot în Capitală a fost de altfel deschis şi primul restaurant al companiei, în Piaţa Victoriei, o zonă tranzitată zilnic de mii de oameni. Alte unităţi se regăsesc în marile oraşe ale ţării precum Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Braşov, Arad, Timişoara, Piteşti, Constanţa, Ploieşti, Suceava şi Alba Iulia.
Spre deosebire de celelalte reţele de restaurante fast-food, respectiv McDonald’s şi KFC, care sunt operate de o singură entitate juridică, în cazul Subway fiecare restaurant este administrat de o altă companie. Potrivit estimărilor ZF, cifra de afaceri medie pentru anul 2014 a SRL-urilor care operează Subway este de peste 750.000 de lei (167.000 de euro), ceea ce înseamnă un business total pentru americani de circa 20 de milioane de lei (4,5 mil. euro). ZF a colectat datele de la mai multe restaurante Subway, printre care Keep it simple SRL (care operează restaurantul din Piaţa Unirii), Submar Upground Pipera SRL (Subway Pipera) şi Zola Food International (Subway Vitan). În cazul Zola Food International, care operează restaurantul din Bucureşti Mall al companiei, cifra de afaceri publică pe site-ul Ministerului de Finanţe în 2014 este de 340.000 de lei, însă compania este înregistrată de la jumătatea anului, astfel că pentru estimări ZF a calculat pentru întregul an 2014 un nivel dublu al cifrei de afaceri.
Ziarul Financiar a extrapolat cifra de afaceri medie a celor trei la nivelul întregii companii în contextul în care reprezentanţii grupului american nu au comunicat niciodată date financiare pentru România.
Tot pentru 2014, restaurantul Subway din Piaţa Victoriei din Capitală a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de lei, după cum anunţă fostul proprietar al francizei, care a ales, totuşi, să vândă afacerea în aprilie 2015 din motive ce ţin de profitabilitatea considerată scăzută.
Cifra de afaceri medie a unui restaurant Subway este de 750.000 de lei (167.000 de euro), potrivit calculelor ZF de 8-9 ori mai mică decât cea a unui restaurant McDonald’s în România şi de 6-7 ori mai mică decât cea a KFC. Spre deosebire de Subway însă, cele două lanţuri sunt deţinute de o singură companie, în vreme ce în cazul Subway fiecare restaurant are un alt proprietar, francizat, acesta fiind modelul de dezvoltare al americanilor. Există puţine excepţii în care un antreprenor deţine două sau mai multe unităţi. Mai mult, restaurantele Subway au suprafeţe mai mici.
La nivel internaţional, Subway are peste 44.000 de unităţi şi o cifră de afaceri medie per unitate de circa 450.000 de euro, potrivit calculelor ZF. Astfel, un restaurant Subway la nivel internaţional are un nivel mediu al businessului de aproape trei ori mai mare decât cel din România. În cazul McDonald’s însă, businessul mediu al fiecăruia dintre cele 36.000 de restaurante este de 750.000 de euro, de nici două ori mai mare decât al Subway la nivel internaţional.
