Ţările europene trebuie să îşi întărească legăturile de apărare în cadrul NATO, independent de SUA, şi să investească mai mult în propriile capacităţi militare, în special în domenii precum comunicaţiile prin sateliţi, a declarat ministrul suedez al Apărării, Pål Jonson, informează Financial Times.
Jonson a afirmat într-un interviu pentru FT că Suedia colaborează strâns cu SUA în domeniul apărării, în contextul unei dezbateri intense din Europa privind dependenţa excesivă de un aliat care ar putea reduce sprijinul pentru Ucraina.
„Am dezvoltat deja anumite capacităţi autonome”, a spus el, menţionând baza de rachete Kiruna din nordul Suediei şi lansarea primului satelit militar al ţării în august.
Suedia are una dintre cele mai mari industrii de apărare raportate la mărimea populaţiei, contrar statutului său de naţiune neutră de până acum. După invazia Rusiei în Ucraina, Suedia a aderat la NATO anul trecut şi a crescut semnificativ cheltuielile militare, atingând 2,2% din PIB în 2024, depăşind obiectivul alianţei de 2%.
„Una dintre lecţiile importante învăţate din războiul din Ucraina este că o bază industrială puternică de apărare este esenţială pentru o descurajare credibilă”, a explicat Jonson.
Saab, principala companie de apărare a Suediei, controlată de familia Wallenberg, este un actor important în producţia de avioane de luptă, submarine şi alte echipamente militare. Avionul de luptă Gripen, avionul de supraveghere GlobalEye şi submarinele Blekinge sunt doar câteva dintre produsele importante fabricate de Saab.
Jonson a subliniat că multe dintre echipamentele suedeze livrate Ucrainei sunt ideale pentru acest conflict, fiind uşor de operat de recruţi şi concepute pentru a face faţă armamentului rusesc.
„Am primit multe informaţii din teren care ne-au ajutat să facem aceste platforme şi mai agile. O bază industrială de apărare solidă este un interes esenţial pentru Suedia”, a adăugat ministrul Apărării.
Suedia concurează cu Norvegia pentru a dezvolta o industrie spaţială în nordul ţării, stabilind o bază în oraşul Kiruna. Anul trecut, Suedia a lansat primul său satelit militar, de la un port spaţial din California.
Jonson a descris cooperarea în domeniul apărării cu SUA ca fiind „o stradă cu două sensuri” şi a subliniat că Suedia doreşte să continue această colaborare.
Cu toate acestea, el susţine dezvoltarea unui „pilon european” în cadrul NATO, afirmând că dacă există voinţă politică, este posibil să se construiască un pilon european mai puternic în cadrul alianţei. Acesta a precizat că ţările europene trebuie să crească semnificativ cheltuielile de apărare, depăşind pragul de 2% din PIB, Donald Trump a propunând chiar atingerea unui procent de 5%.
Jonson a respins criticile care susţin că Suedia depinde prea mult de SUA pentru securitatea sa, în special după ce Suedia a semnat un acord bilateral de apărare cu SUA în 2023 şi a aderat la NATO.
