• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
ZF 24

Surplusul masiv de cont curent al Germaniei, o piatră de moară agăţată de gâtul zonei euro sau dovada succesului reformelor în stil nemţesc?

Surplusul masiv de cont curent al Germaniei, o piatră de moară agăţată de gâtul zonei euro sau dovada succesului reformelor în stil nemţesc?

Autor: Bogdan Cojocaru

25.09.2013, 20:23 1755

O idee larg răspândită în lumea economiştilor este că excedentul masiv de cont curent al Germaniei, cel mai mare la nivel mondial anul trecut, dezechilibrează zona euro şi inhibă economiile europene mai slabe, afectează negativ întreaga lume şi are printre cauze salariile relativ mici şi modelul economic mercantilist al Berlinului. De aceea venirea la guvernare în Germania a Partidului Social-Democrat din opoziţie, care a promis că va pune presiune pe companii să mărească salariile, întărind astfel puterea de cumpărare a populaţiei şi cererea internă, ar rezolva una din cele mai serioase probleme ale Europei. Unii analişti vin cu contraargumente.

Ceea ce guvernul german va face pentru familiile germane va fi mai important pentru economia globală şi Europa decât orice schimbare modestă în atitudinea Berlinului faţă de partenerii europeni, iar aceasta deoarece problemele economice funda­mentale ale zonei euro pot fi rezumate la politicile interne ale Germaniei care generează surplusuri masive de cont curent, scrie The Wall Street Journal.

Problemele sunt evidente dacă sunt analizate datele privind balanţele de cont curent. În anii 1990, Germania avea un deficit de cont curent modest. În 2001, balanţa a ajuns la echilibru, iar până în 2007 deficitul s-a transformat într-un surplus masiv echivalent cu 7,5% din PIB. În termeni nominali, Germania ajunsese anul trecut să aibă cel mai mare surplus din lume. Acest surplus, care reflectă ceea ce nemţii economisesc în plus faţă de ceea ce consumă, implică deficite în altă parte. În anii de dinaintea crizei financiare, aceste deficite s-au acumulat la graniţele zonei euro. În 2007, Irlanda avea un deficit de cont curent de 5,4% din PIB, nivel nesustenabil pe termen lung. Deficitele Spaniei şi Portugaliei se situau la 10% din PIB, iar cele ale Greciei şi Ciprului la 14% din PIB. În urma crizei financiare, cererea internă din aceste state s-a prăbuşit, ceea ce a echilibrat balanţa comercială prin înăbuşirea importurilor. Germania a reuşit să-şi susţină surplusurile orientându-şi exporturile spre pieţele emergente. Însă recentele crize valutare au demonstrat că nici deficitele acestor economii nu sunt sustenabile. Rezultatul este şi aici prăbuşirea cererii interne. Pentru a-şi menţine modelul de creştere bazat pe exporturi şi surplusurile de cont curent, care vor rămâne probabil mai mari de 5% din PIB în următorii ani, Germania va trebui să găsească noi pieţe, deci noi victime, sau să revină la cele vechi, notează WSJ.

HSBC: Modelul economic german este total nepotrivit unei economii mari, precum Germania

Legat de modelul economic german, economistul-şef al HSBC Stephen King scrie că acesta, bazat pe muncă cu toată puterea, inflaţie redusă, competitivitate crescută şi, ideal, surplus de cont curent, este total nepotrivit pentru o economie mare precum cea a Germaniei şi cu atât mai mult pentru cea a zonei euro, forţată de Ger­mania să-i calce pe urme.

„Mercantilismul consideră surplusul de cont curent un semn al puterii. Dar acesta este un punct de vedere straniu. Surplusurile şi deficitele sunt cele două feţe ale aceleiaşi monede. Orice ţară în care surplusul se îmbunătăţeşte sau deficitul se restrânge se echilibrează cu altele care trec prin exact contrariul“, explică King.

El vede în surplusurile Germaniei succesul exporturilor nemţeşti, dar şi refuzul germanilor de a reinvesti în economie veniturile din exporturi şi merge mai departe punând pe seama Germaniei apariţia crizei financiare mondiale. În primii ani, surplusurile Germaniei s-au reflectat în deficitele Statelor Unite şi ale ţărilor din sudul Europei. Excesul de economii a fost investit în obligaţiunile ipotecare americane şi datorii sud-europene. „În cele din urmă surplusul gigantic al Germaniei n-a făcut decât să ajute la crearea bulei financiare care a contribuit la căderea economică a Ves­tului“, scrie economistul.

Şi el atrage atenţia că „îmbunătăţirea“ situaţiei contului curent din Spania, Irlanda, Grecia, Italia şi Portugalia sub ghidajul Berlinului se echilibrează cu înrăutăţiri în Asia, unde statele a trebuit să se împrumute mai mult pentru a compensa creşterea eco­nomisirii în zona euro. King notează că eco­nomiile asiatice erau înainte de criză la fel de mercantiliste cum este astăzi Germania.

Salarii mai mari în Germania ar fi în interesul întregii Europe

Matt Yglesias, corespondent pe teme economice al revistei online Slate, scrie că o „mare coaliţie“ în Germania, adică o alianţă de guvernare între partidul cancelarului Angela Merkel şi social-democraţi ar fi de preferat pentru întreaga lume. Intrarea social-democraţilor în guvern ar presa companiile să mărească salariile. „Iar salarii mai mari şi renunţarea rapidă la modelul de creştere bazat pe exporturi competitive datorită remuneraţiilor mici ar fi în interesul salariaţilor germani, dar şi în al altor ţări“. Salarii mai mari în Germania ar duce la o cerere mai mare pentru produsele şi serviciile străine şi ar crea mai multe oportunităţi pentru muncitorii francezi şi spanioli să concureze pentru locuri de muncă având ca standard salariul.

Scott Sumner, profesor de economie la Bentley University, susţine însă că surplusul de cont curent al Germaniei nu are legătură cu salariile. El dă ca exemplu economiile Olandei şi Elveţiei, care au surplusuri mari, chiar mai mari decât cele ale Germaniei dacă sunt raportate la populaţie, şi sunt de asemenea orientate spre exporturi, dar nu au salarii mici. Apoi, în Germania nu se moare de foame din cauza salariilor mici. Remuneraţiile sunt chiar mari în industriile exportatoare.

„Germania are surplusuri mari din aceleaşi motive ca alte ţări. Economiseşte mai mult în raport cu cât investeşte“, scrie el. Profesorul notează că reformele germane din anii 2000 privind munca sunt un succes răsunător, cu toate că criticii scot în evidenţă numărul mare de salarii foarte mici. Guvernul german are un sistem de protecţie socială vast cu multe subvenţii pentru salarii şi facilităţi pentru cei cu venituri mici.

„Cine are un viitor mai luminos, Ger­ma­nia, cu o rată a şomajului în rândul tinerilor de 7,7%, sau Grecia, cu o rată de 62%?“, se întreabă el retoric. Apoi, o Germanie mai sănătoasă trimite mai mulţi turişti în Grecia şi Spania şi cumpără mai multe produse de lux din Italia. „Dacă fiecare ţară ar încerca să-şi întărească pe cât de mult posibil economia, fără a-şi face griji pentru restul lumii, ne-ar fi mai bine. O lume cu 200 de Elveţii ar fi un loc mai bun decât cel în care trăim acum. Problema este că cele mai multe ţări nu ştiu care le este interesul“, a concluzionat profesorul.

Încrederea germanilor în economie este la maximul ultimilor şase ani

Un indice anticipativ pentru luna octombrie al încrederii germanilor în economie a urcat la maximul ultimilor şase ani, susţinând aşteptările că majorarea cheltuielilor populaţiei va ajuta cea mai mare economie europeană să crească, cu un ritm modest, anul acesta, scrie agenţia Thomson Reuters. Indicele încrederii calculat de firma de cercetare a pieţei GfK a crescut de la 7 puncte luna trecută la 7,1 puncte. „Germanii se aşteaptă ca economia să prindă forţă în următoarele luni. Se vede clar un trend ascendent”, se arată într-un comunicat al GfK.

Datorită exporturilor, Germania a avut anul trecut un surplus de cont curent de 238,4 miliarde dolari, cel mai mare din lume. Spre comparaţie, cel al Chinei, al doilea ca mărime, a fost de „doar“ 193 miliarde dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270