O echipă de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) va veni în România în ianuarie pentru a evalua modul de colectare, Codul Fiscal şi pentru a da soluţii de redresare, a declarat, marţi seara, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la Digi 24.
”Vor veni şi ne vor da soluţii”, a spus ministrul.
Guvernul de la Bucureşti nu are în derulare un acord de finanţare cu FMI în prezent, dar instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti pe baza consultărilor pe Articolul IV. Acesta este o măsură obligatorie pentru toate statele membre.
În ultima perioadă starea finanţelor locale s-a deteriorat, iar agenţiile internaţionale de rating au înrăutăţit perspectiva României. O retrogradare a ratingului de ţară ar avea efecte dezastroase.
Ultima vizită a unei echipe FMI la Bucureşti a fost în luna iunie.
Premierul Ludovic Orban a declarat luni seară la TVR 1 că România nu este încă în situaţia de a avea nevoie de un nou acord cu FMI. ”În general ai nevoie de un acord cu FMI atunci când nu ai capacitatea de a găsi resurse financiare pentru susţinerea deficitelor. Nu suntem într-o situaţie atât de disperată. Aici chiar eu vreau să dau încredere şi investitorilor, vreau să dau încredere şi oamenilor", a spus Ludovic Orban.
Potrivit LEgii Bugetului pe 2020, ţinta de deficit bugetar este de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an, iar deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 mld. euro, cu o pondere în PIB de 4,5%, faţă de 5% în acest an.
Dar, ministrul Finanţelor a declarat că, în cazul reducerii TVA la 16%, potrivit proiectului de lege discutat astăzi în Parlament, şi a dublării alocaţiilor pentru copii deficitul bugetar ar sări la 5% anul viitor.
”Vom încerca să găsim soluţii. Până acum niciuna dintre aceste legi nu a fost promulgată. Au fost aprobate doar în Comisia de buget-finanţe. Unele au şi probleme tehnice şi de constituţionalitate, aşa cum a fost şi cea cu acciza, unde avem o problemă de infrigement. Vom vedea cum le vom rezolva pe toate”.
El a adăugat că aceste discuţii se vor reflecta în zilele următoare în cursul de schimb şi în dobânzi, pentru că pieţele internaţionale financiare nu aşteaptă, ci reacţionează.
