Piaţa auto locală are un potenţial de creştere mult mai mare faţă de media europeană, dar în ultimii ani au fost implementate o serie de măsuri care să împiedice importurile de maşini vechi, măsuri care însă au eşuat.
„Introducerea taxei mediu a reuşit contrariul. Introducerea acestui timbru a blocat piaţa locală. În continuare se întâmplă nişte lucruri care ne duc înapoi cu 20 de ani. Oamenii vând maşinile cu chitanţă făcută de mână doar ca să nu plătească taxa. Am închis porţile la maşinile Euro 3-4 şi am deschis către Euro 2 sau non-Euro“, a declarat Sorin Iacob, general manager la Eurotax, în cadrul conferinţei „Cheie, contact, sales! Cum relansăm industria auto din România?“, organizată de ZF în parteneriat cu Garanti Leasing, Colliers International şi Eurotax.
Forma actuală a timbrului de mediu a fost susţinută inclusiv de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Brent Valmar, vicepreşedintele asociaţiei, declara în luna ianuarie a anului trecut că formula timbrului de mediu este calculată după cerinţele Comisiei Europene şi că va reduce importurile de maşini poluante, în timp ce Dacia a susţinut creşterea taxei pentru maşinile Euro 3 şi 4 cu motoare diesel. Spre deosebire de formula anterioară, timbrul intrat în vigoare la 15 martie 2013 a micşorat taxa cu până la 90% pentru maşinile mai vechi de 15 ani.
„Anul trecut au intrat în jur de 221.000 de automobile second-hand. S-a găsit o breşă în legislaţie şi lumea a intrat cu maşina în ţară prin partaj voluntar fără a mai plăti timbrul de mediu. Aproape 20.000 de maşini au intrat aşa. Intrările de maşini second-hand au început să scadă în primul trimestru al acestui an. Nu putem interzice importurile de maşini second-hand. Timbrul de mediu nu trebuie să fie o barieră, ci o taxă pe care cei care aduc maşini vechi în ţară să o achite. Probabil că există şi cumpărători pentru maşini second-hand“, a spus Adrian Gearâp, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM). El a subliniat că Ministerul Mediului monitorizează calitatea aerului şi la nivelul marilor aglomerări urbane noxele sunt în limite.
În condiţiile în care peste 70% din cele 221.000 de maşini importate anul trecut au o vechime mai mare de 8 ani, iar vârsta parcului auto naţional se îndreaptă spre 14 ani, creşte şi riscul unor incidente rutiere. Cu cât vârsta maşinii este mai mare, cu atât pot apărea defecte mai grave. Potrivit datelor Eurotax, una din patru maşini de până la 11 ani are probleme la sistemul de iluminare, 8% au probleme cu sistemul de frânare şi 4,5% cu sistemul de direcţie.
„Avem cu 10% mai multe maşini cu vârsta cuprinsă între 6 şi 10 ani. E momentul ca şi clienţii să conştientizeze pericolele la care se expun. Cele mai comune defecte la o maşină apar la sistemul de iluminare, iar în timp apar şi alte probleme, precum la sistemul de direcţie sau frânare. După şapte ani toate maşinile încep să piardă ulei sau există posibilitatea să piardă ulei sau poluează mai mult“, a spus Sorin Iacob.
România este pe primul loc în Europa în cazul deceselor din accidente auto, 92 la 1 milion de locuitori, în timp ce în ţări precum Suedia sau Marea Britanie numărul acestora scade spre 28, respectiv 29.
Faptul că anul trecut importurile de maşini vechi au crescut cu aproape 27% faţă de anul precedent afectează inclusiv bugetul de stat, în opinia dealerilor auto.
Guvernul a decis să introducă de la 1 aprilie o nouă acciză de 7 eurocenţi pe litrul de carburant pentru a susţine bugetul cu aproximativ 500 mil. euro anual, în timp ce în ultimii trei ani statul a pierdut peste 850 mil. euro numai din neîncasarea TVA-ului pentru maşinile importate la mâna a doua. „În urma importurilor de maşini la mâna a doua creşte evaziunea fiscală nu numai prin neplata TVA, ci şi prin neplata altor taxe precum CAS, şomaj sau impozit pe profit pe care un dealer autorizat este obligat să le plătească“, a subliniat Nicolae Sorescu, directorul diviziei auto a grupului Rădăcini, companie ce deţine dealeri ai Opel, Mazda, Citroën, Suzuki şi Volkswagen.
România trebuie să accelereze atragerea de fonduri europene, acestea susţinând atât mediul de business cât şi cel al construcţiilor, ce pot susţine, la rândul lor, atât vânzările de maşini noi, cât şi pe cele de camioane.
„România trebuie să susţină atragerea de fonduri europene. Cu acestea se pot construi proiecte de infastructură şi implicit pot creşte vânzările de camioane specializate. Vânzările din România sunt dominate de camioanele pentru transporturi de bunuri, în timp ce în Suedia, spre exemplu, segmentele sunt mult mai echilibrate între ele“, a spus Sigurd Wandel, managing director la Volvo Group Trucks România.
De asemenea, creşterea firmelor de leasing este susţinută de companiile ce apelează la fonduri europene.
„Anul acesta, pe lângă faptul că este an electoral va trebui să avem mai multă grijă şi la felul cum absordim fondurile UE (...) şi pentru mediul de business sfatul este ca deciziile luate să fie sustenabile. Noi firmele de leasing am văzut în jumătatea anului trecut o întârziere a luării deciziei în mediul de business.Astfel, piaţa de leasing a scăzut cu 9% anul trecut faţă de 2012 . Anul acesta nu trebuie să mai existe întârzieri şi mai ales răzgândiri în mediul de business“, a spus Oana Stoenescu, director vânzări Garanti Leasing.
România ocupă ultimul loc în exerciţiul financiar 2007-2013 în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene, cu un procent de 37%, faţă de 48% în cazul Slovaciei sau până la 78% în cazul Estoniei.
Constantin Stroe, preşedinte, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM)
Sunt două companii din Europa de Vest interesate să investească în industria auto din România. Valoarea celor două posibile investiţii este undeva la 75-80 mil. euro. Ei caută asocieri cu producători naţionali care nu au tehnică, iar locurile de muncă se ridică la aproximativ 170. Nu putem întoarce spatele unei astfel de ocazii. Acestea sunt flori rare care apar în ultimul timp în industria auto din România. Tot timpul visez la un al treilea producător, este loc pe piaţa din România.
Timbrul de mediu este o problemă care rămâne în actualitate şi căruia trebuie să i se dea o atenţie sporită, chiar dacă este un an electoral. Trebuie să se scoată din denumirea programului Rabla „reîmprospătare a parcului auto“ când vinzi 20.000 de maşini noi şi aduci 200.000 de maşini vechi din străinătate.
Oana Stoenescu, director vânzări, Garanti Leasing
Anul acesta, pe lângă faptul că este an electoral va trebui să avem mai multă grijă şi la felul cum absorbim fondurile UE (...) şi pentru mediul de business sfatul este ca deciziile luate să fie sustenabile. Noi, firmele de leasing, am văzut în jumătatea anului trecut o întârziere a luării deciziei în mediul de business. Astfel, piaţa de leasing a scăzut cu 9% anul trecut faţă de 2012. Anul acesta nu trebuie să mai existe întârzieri şi mai ales răzgândiri în mediul de business. Acestea nu fac bine nici României.
Avem şase ani de la debutul crizei şi toată lumea ar trebui să se îndrepte către înnoirea parcului auto. Programul Rabla influenţează în special persoanele fizice şi am auzit că se va da drumul şi la programul Rabla pentru persoane juridic pentru care am un optimism rezervat.
Sigurd Wandel, managing director, Volvo Group Trucks România
În primul trimestru al acestui an piaţa de camioane de peste 16 tone a crescut cu 59 % comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, vanzările grupului crescand cu 183%. In 2013 vânzările Volvo Group Trucks au crescut cu 57% faţă de anul anterior. O treime din piaţa de camioane vine din reţeaua Volvo Group Trucks. Vedem o creştere substanţială a cererii de camioane anul acesta.
Credem că anul acesta că vom ajunge undeva la aceleaşi cifre ca anul acesta. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în 2007-2008, nu a fost tocmai natural. Vom ajunge la nivelul din 2007, însă pas cu pas. Suntem optimişti în ceea ce priveşte evoluţia României în următorii ani.
Majoritatea camioanelor sunt folosite pentru transport general, însă pe piaţă există potenţial de creştere pe anumite segmente care implică camioane specializate.
Nicolae Sorescu, director divizia auto, Rădăcini Grup
România a pierdut în ultimii trei ani 852 mil. euro numai din TVA neplătită de importatorii de maşini second-hand. Nu facem altceva decât să aducem maşini care sunt eligibile pentru programul Remat, care va continua la nesfârşit dacă nu oprim aceste importuri.
Dacă importurile continuă în ritmul acesta, vom avea material pentru Remat încă 20 de ani. Cifra optimă pentru importurile de maşini ar fi de maximum 25% din autovehiculele de pe piaţă.
Se vede o scădere a maşinilor second hand în ultimul an, dar cred că a fost conjuncturală (...) E normal să mai vindem maşini second-hand, dar importul este de multe ori nefiscalizat şi foarte mare.
Un al treilea producător ar ajuta şi la ajungerea la acel break even cu care nu ne-am susţine industria auto doar din exporturi.
Adrian Gearâp, preşedinte, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM)
La 28 aprilie, ora 9.00 au fost raportate 3.569 de tichete rezervate dintre care 3.520 validate, o rezervare în curs şi 46 sunt invalide din cauza datelor completate greşit sau eronate.
În primele trei luni s-au încasat din timbrul de mediu circa 166 mil. lei. Suma restituită în urma hotărârilor judecătoreşti definitive se ridică la circa 100 mil. de lei în primele 3 luni, dar se aşteaptă încă raportarea oficială de la ANAF.
Anul trecut au intrat în jur de 221.000 de automobile second-hand în ţară. S-a găsit o breşă în legislaţie şi lumea a intrat cu maşina în ţară prin partaj voluntar. Aproape 20.000 de maşini au intrat aşa în ţară.
Anul trecut media vârstei maşinilor scoase din sistem prin programul Rabla a fost de 22 de ani. Au fost scoase în special maşini non-Euro.
Florin Ciobanu, project manager, platforma de anunţuri online Autopro.ro
Este foarte greu să poţi lucra cu toţi producătorii auto, nu sunt foarte deschişi a împărtăşi astfel de date. Poate în viitor putem integra bazele de date ale producătorilor astfel încât să avem un istoric al maşinilor. Avem în vedere încheierea unor parteneriate cu nişte producători din domeniu.
Pe site-ul Autopro.ro poţi să cumperi sau să vinzi maşini noi sau second-hand. Clienţii din online sunt din diferite părţi ale ţării, iar dacă un client din Satu Mare vrea o maşină din Bucureşti nu trebuie să bată drumul până aici să vadă dacă e totul în regulă.
Problema kilometrajului trucat este una destul de greu de abordat în sensul în care şi într-un service autorizat este foarte greu de spus ce s-a întâmplat în timp cu maşina.
Sorin Iacob, general manager, Eurotax
În ultimii ani au fost implementate o serie de măsuri care să împiedice importurile de maşini foarte vechi, dar acestea au eşuat.
Introducerea taxei de mediu a reuşit contrariul, a blocat piaţa locală. În continuare se întâmplă nişte lucruri care ne duc înapoi cu 20 de ani. Oamenii vând maşinile cu chitanţă făcută de mână doar să nu plătească taxa. Am închis porţile la maşinile Euro 3-4 şi am deschis către Euro 2 sau non-Euro.
Paradoxul situaţiei este că încercăm să cheltuim banii cu cap şi reuşim să obţinem de patru ori mai multe maşini vechi şi obţinem mai multă poluare. Scoatem maşini care nu circulă şi aducem maşini vechi de 8 şi 10 ani. Cred că în primul rând trebuie să fim ajutaţi de către organele abilitate, de Ministerul Mediului şi de RAR sau de DRPCIV, care pot da date populaţiei despre maşini.
Eugen Măciucă, brand manager, New Kopel Used Car Sales
Cred că cel mai bun exemplu pentru consumatorul auto din România este o analiză în funcţie de preţurile autovehiculor pe care am primit-o de la o companie belgiană. Dacă un autoturism second-hand costă în Germania 100 de euro, în România costă 90 de euro, în Spania are un preţ de 121 de euro, iar în Italia 82 de euro. Este imposibil să aduci un produs din Germania şi să-l vinzi în România şi să obţii şi profit, doar dacă măsluieşti kilometrajul sau ascunzi starea tehnică reală a maşinii. Nu se poate face un business prin cumpărarea de maşini vechi din străinatate şi a le vinde în România fără a ascunde ceva. În primul rând educarea publicului ar ajuta la stoparea acestui fenomen.
În Germania, fiind o piaţă educată, se pune un preţ corect la maşini. Am exportat anul trecut circa 200 de maşini rulate pentru că am primit din Germania un preţ mai bun decât am fi primit în România de la consumatorul final.
