„În timp ce mediul cu dobânzi mici sprijină economia ca întreg, observăm o creştere a asumării de risc care, pe termen mediu, poate crea probleme de stabilitate financiară
Publicarea primului raport important despre sănătatea zonei euro al Băncii Centrale Europene sub conducerea franţuzoaicei Christine Lagarde a fost marcată de o mobilizare puternică a locotenenţilor ei şi de un avertisment: propriile politici ale instituţiei, menite să stimuleze creşterea în vremuri de „încetinire sincronizată“, creează riscuri de instabilitate financiară.
Viitoarele decizii de politică monetară ale lui Lagarde nu vor fi deloc uşoare. Iar presiunile politice vor creşte, mai ales de la Berlin.
O cooperativă bancară a devenit prima instituţie de credit din Germania care impută clienţilor de retail, adică persoanelor obişnuite cu depozite mici, costul dobânzilor negative impuse de BCE. Acesta este cel mai recent semn că politicile de stimulare ale băncii centrale a zonei euro afectează negativ sistemul bancar al celei mai mari economii europene, după cum scrie Financial Times. Acolo, de mult timp politicienii critică politicile monetare neortodoxe, prea laxe, ale BCE, care prin dobânzile negative fac fără valoare economiile nemţilor de rând, banii puşi deoparte de ei pentru pensie sau vremuri negre. Nemţii au o sensibilitate specială pentru banii economisiţi.
Volksbank Fürstenfeldbruck, cu active de doar 1,8 miliarde de euro, a anunţat că va percepe o „taxă de depozit“ de 0,5% pentru conturile de economii cu acces instantaneu cu depozite de un euro sau mai mult. Deşi peste o cincime din băncile germane au pus deja costurile dobânzilor negative în cârca deponenţilor de retail noi, durerea a fost limitată până acum la cei cu depozite foarte mari, iar primii 100.000 de euro au fost de cele mai multe ori cruţaţi. „Dobânzile negative au ajuns acum la omul de rând cu economii la bancă“, spune Oliver Maier, directorul executiv al Verivox, un portal online de comparaţie a ofertelor de depozite bancare. Robert Fedinger, membru în board-ul executiv al Volksbank Fürstenfeldbruck, a declarat pentru FT că banca introduce noua taxă pentru că a fost asaltată cu întrebări de la clienţi care căutau să-şi distribuie cash-ul la mai multe bănci pentru a scăpa de costuri. „Nicio bancă nu poate supravieţui pe termen lung subvenţionând activitatea clientului“, a spus el. Noii clienţi care fac şi alte afaceri cu banca, cum ar fi planificare pentru pensie sau finanţare pentru terenuri şi locuinţe, sunt exceptaţi de la plata taxei. BCE a introdus dobânzile negative în 2014 în efortul de stimula creşterea economică din zona euro. Acestea au rolul de a descuraja băncile să-şi ţină nefolosiţi banii în depozitele BCE, în loc să-i introducă în circuitul economic. Politica a devenit controversată în special în Germania, unde tabloidul Bild l-a poreclit recent pe fostul preşedinte al BCE Mario Draghi „Contele Draghila“, un vampir care suge până la golire coturile oamenilor de rând. În septembrie, BCE a împins dobânzile mai adânc în teritoriul negativ, la -0,5%, şi a repornit programul de achiziţii de obligaţiuni. În încercarea de a amortiza lovitura dată băncilor, BCE a introdus un sistem care exceptează de la dobânzile negative unele dintre depozitele constituite de bănci la instituţie. Fedinger spune că acest scut îi oferă prea puţină protecţie deoarece îi sunt exceptate depozite la banca centrală de doar 80 de milioane de euro, în timp ce depozitele de retail şi corporate totale sunt de 1,6 miliarde de euro. Un sondaj al Bundesbank a găsit că 20% dintre băncile germane impută clienţilor de retail costurile dobânzilor negative. Cu dobânzile negative ajunse la omul de rând, politicienii germani vor creşte presiunile asupra BCE, care nu are nici aşa deloc o viaţă uşoară.
Ieri, în primul raport de evaluare a stabilităţii financiare în zona euro publicat de când Lagarde a preluat conducerea, BCE avertizează că semne de asumare de riscuri financiare în exces şi o încetinire a profitabilităţii băncilor devin unele dintre cele mai mari probleme ale uniunii monetare.
Cu alte cuvinte, BCE a avertizat asupra unor posibile efecte secundare ale politicii monetare laxe pe care o aplică. Ani de stimul fără precedent menit să stimuleze economia contribuie acum la erodarea stabilităţii financiare, scrie Bloomberg. Dobânzile mici au încurajat fondurile de pensii şi asigurătorii să vâneze active cu risc excesiv. Acelaşi fenomen se observă şi pe unele pieţe imobiliare, se arată în raportul BCE. Semne de supraevaluare a activelor sugerează posibilitatea unor corecţii viitoare.
„În timp ce mediul cu dobânzi mici sprijină economia ca întreg, observăm o creştere a asumării de risc care, pe termen mediu, poate crea probleme de stabilitate financiară“, a afirmat vicepreşedintele BCE Luis de Guindos.
Instituţia a identificat patru zone principale de risc. Instituţia a atenţionat că noua rundă de achiziţii de active va limita şi mai mult cantitatea de obligaţiuni guvernamentale disponibile pentru investitorii privaţi şi ar putea duce la o penurie de garanţii pe piaţa repo din zona euro, ceea ce înseamnă limitare a finanţării interbancare pe termen scurt. Raportul notează că probabilitatea unei scăderi economice la mijlocul anului viitor a ajuns la 20%. Profitabilitatea băncilor rămâne una din principalele îngrijorări, iar perspectivele din industrie s-au redus într-un mediu cu provocări din ce în ce mai grele.
„Per ansamblu, perspectiva unei creşteri economice mai slabe şi a unor dobânzi mai mici va reduce în continuare aşteptările privind profitabilitatea băncilor din zona euro“, se arată în analiza citată. Stimulul BCE are impact dincolo de sectorul bancar. Peste 70% din obligaţiunile deţinute de asigurători şi fondurile de pensii au acum yielduri mai mici de 1%, iar investiţiile nebancare în datorii cu randamente negative s-au dublat din decembrie. „Sub acest aspect, tendinţa asigurătorilor de a căuta yielduri în active cu risc ridicat şi mai puţin lichide din afara mediului lor natural cere atenţie deosebită.“
Atenţie din partea BCE a primit şi problema schimbărilor climatice, care pot influenţa sistemul financiar - o temă luată în considerare din ce în ce mai mult de băncile centrale.
Într-un interviu pentru pentru La Repubblica, economistul şef al BCE Philip Lane a declarat că „nu vedem o recesiune în zona euro. BCE nu a atins limitele politicii monetare. Costurile mici ale creditului ar trebui folosite pentru reducerea datoriei“. Separat, irlandezul Gabriel Makhlouf, unul dintre cei mai noi membri ai boardului BCE, a spus că o serie de date economice pentru a doua jumătate a acestui an arată spre o creştere continuă, moderată, în zona euro. Serviciile şi construcţiile au continuat să susţină creşterea în uniunea monetară în condiţiile unei „încetiniri sincronizate“ la nivel mondial cauzată de crearea de bariere comerciale şi de incertitudini geopolitice, a spus Makhlouf. Isabel Schnabel, viitor membru în board-ul BCE din partea Germaniei, le-a cerut economiştilor germani să-şi tempereze criticile la adresa politicilor BCE deoarece acestea pun în pericol chiar euro.
