ZF 24

Toată lumea constată că piaţa de capital e primitivă şi nu ajută prea mult economia. Dar cei care trebuie să mişte lucrurile nu vor revoluţii, ci evoluţii

Autor: Roxana Pricop, Andrei Chirileasa

12.02.2014, 20:21 905

După foarte mulţi ani, Bursa a reuşit să aducă la aceeaşi masă Guvernul, BNR şi ASF pentru a le prezenta principalele piedici pentru investitori.

Avem nevoie să  dezvoltăm piaţa de capital ca alter­na­tivă de finanţare a eco­no­miei, trebuie să câştigăm încrederea investitorilor şi să eliminăm barierele care limitează sau îngreunează accesul acestora pe bursa locală, este mesajul comun pe care l-au transmis înalţii oficiali care au luat ieri cu­vân­tul la conferinţa cu tema „Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România“, organizată  de Bursa de Valori Bucureşti sub patronajul Băncii Naţionale a Ro­mâ­niei cu parteneriatul Autorităţii de Su­pra­veghere Financiară (ASF).

O conferinţă istorică, au spus unii dintre participanţii la eveniment, având în vedere că în aceeaşi sală (unde în urmă cu mai mult de 17 ani BVB îşi începea tranzacţionarea) s-au aflat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, Victor Ponta, primul-ministru al Ro­mâ­niei, Daniel Dăianu, prim-vicepre­şe­dintele ASF, Steven Maijoor, preşedintele ESMA (autoritatea de supraveghere euro­peană), alături de Ludwik Sobolewski, CEO-ul Bursei de Valori Bucureşti, dar şi şefi de bănci, preşedinţi de SIF-uri, directori de companii listate, manageri de fonduri de pensii şi de fonduri mutuale, şefi de firme de brokeraj, reprezentanţi ai guvernului şi numeroşi reprezentanţi ai ASF şi ai BVB.

Sala Mitiţă Constantinescu în care au loc de obicei conferinţele de la BNR era neîncă­­pătoare pentru toată lumea prezentă, ceea ce arată că după mulţi ani dezvoltarea bursei de la Bucureşti devine o temă de interes.

Acest lucru a fost afirmat încă din des­chi­derea conferinţei de guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a afirmat că „dez­vol­tarea bursei este un aspect important la nivel macroeconomic, în contextul în care băncile au reticenţe în reluarea finanţării sectorului privat“.

Mesajul a fost întărit de premierul Victor Ponta: „România are nevoie de mai mult capital. Avem resursele materiale nece­sare şi resursele umane, însă fără capital economia nu se poate dezvolta. Avem nevoie de dezvoltarea pieţei de capital în România“. Iar speakerii care au urmat au preluat şi întărit această idee.

În ceea ce priveşte soluţiile de dez­voltare a pieţei, iar principala temă a con­fe­rinţei a fost eliminarea barierelor sistemice care frânează dezvoltarea (opt bariere identificate de participanţii de pe piaţa de capital, prezentate ieri într-un raport publicat cu ocazia conferinţei), discursurile oficialilor prezenţi au fost mai nuanţate.

De exemplu, Mugur Isărescu a vorbit despre necesitatea că măsurile de dez­vol­tare a pieţei nu trebuie să facă distincţie între investitorii români şi cei străini şi nici ca de la suprareglementarea pieţei de ca­pi­tal să se treacă în extrema cealaltă. „O cap­cană ar fi ca după 20 de ani în care piaţa de ca­pital din România şi bursa au evoluat cum au evoluat să vrem acum să le facem pe toate. Dacă cuvintele mele nu vor fi înţelese greşit, aş prefera o evoluţie rapidă unei re­vo­luţii aşa, vrem să schimbăm peste noapte lucrurile.“

Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele ASF, a arătat că problemele pieţei nu ţin doar de cele opt bariere, pe care comu­nita­tea pieţei de capital vrea să le elimine, deoa­rece aceste bariere existau şi în perioada de boom (2005-2007). „Avem o piaţă de capital imatură, primitivă, fapt care nu este neapărat un handicap în momente de turbulenţe pe pieţele financiare ale lumii. Avem impedimente de ordin instituţional, inclusiv la instituţiile pieţei: la Depozitarul Central, la Bursa de Valori Bucureşti, la intermediari. Ştim că avem slăbiciuni şi în actul de supraveghere.“

Aşadar, mesajele oficialilor au îndem­nat mai curând la prudenţă în ceea ce pri­veşte schimbările care vor fi făcute pe piaţa de capital. Directorul general al Bursei de Valori Bucureşti a avut însă un răspuns energic la discursurile precedente, arătând că eliminarea barierelor de acces la piaţă reprezintă doar o intrare în normalitate, doar vindecarea unei burse care „are febră“ şi nicidecum o revoluţie. El a subliniat că fără măsuri rapide în această direcţie, bursa de la Bucureşti va fi un proiect eşuat.

„Vrem să avem la Bucureşti unul din liderii regiunii, dar şi în 2007, în perioada de boom BVB avea tranzacţii zilnice de 25 mil. euro, de zece ori mai mici decât cele de la Varşovia. Piaţa locală de capital se usucă, aproape că moare, din cauză că nu este un loc atractiv şi marii jucători din economie preferă să se finanţeze din afară. Companiile mici şi mijlocii nu se pot finanţa pentru că piaţa de capital este seacă. Economiile românilor nu pot investi în economia locală pentru că piaţa de capital nu este lichidă. Fondurile de pensii private nu au în ce să investească locală şi cumpără în principal titlurile de stat. Piaţa de capital are nevoie de măsuri de creare de lichiditate, lucru mai valoros decât aurul pe pieţele financiară, şi de crearea de valoare. Lichiditatea este aerul pieţei de capital“, a spus Sobolewski.

El a mai spus că pentru a face primii paşi pentru dezvoltarea pieţei de capital nu este nevoie de investiţii majore, ci „de inteligenţă şi de cuvinte care să schimbe lucrurile“, făcând referire la schimbările necesare în legile şi regulile care reglementează piaţa.

Raportul prezentat ieri, realizat de un grup de lucru care cuprinde liderii celor mai importante entităţi participante pe piaţa de capital, a identificat opt bariere care frânează accesul la piaţă, printre care: birocraţia de care se lovesc investitorii străini care vor să-şi deschidă cont în România, procedurile greoaie de vot în AGA, neexistenţa unui sistem unitar de distribuire a dividendelor, neclarităţile fiscale, costurile ridicate de tranzacţionare (ale ASF şi BVB) şi durata lungă de pregătire a IPO-urilor. Toate aceste bariere pot fi eliminate prin reglementări ale ASF şi Ministerului de Finanţe şi ar avea ca efect creşterea atractivităţii pieţei locale pentru investitorii străini şi, pe viitor, promovarea bursei de la Bucureşti în categoria pieţelor emergente, care ar direcţiona fluxuri mai mari de capital spre piaţa locală.

Conducerea BVB speră să elimine cele opt bariere în următoarele trei luni, iar Mircea Ursache, vicepreşedintele ASF pentru piaţa de capital a declarat că este deschis la discuţii. Rămâne de văzut dacă toate discursurile de ieri nu vor rămâne doar la stadiul de declaraţii, aşa cum s-a întâmplat de atâtea ori în trecut.

Cele 8 bariere sistemice care trebuie eliminate

1. Accesul la piaţa locală:

- Deschiderea unui cont în România poate să dureze până la 6 luni; în pieţele dezvoltate din Europa Centrală şi de Est durează câteva ore.

- Investitorii instituţionali sunt obligaţi să furnizeze o documentaţie extensivă în original şi copii legalizate. Nu sunt recunoscute persoanele înputernicite intern să acţioneze ca reprezentanţi autorizaţi. Înregistrarea fiscală este extrem de greoaie.

- Instituţii responsabile: ASF şi Depozitarul Central

2. Conformitatea fiscală a investitorilor

- Un număr semnificativ de investitori au decis să nu investească în România când au descoperit procedurile lungi, complicate şi costisitoare de conformitate fiscală.

- Există incertitudini legate de obligaţiile de raportare în România în cazul în care nu se datorează niciun impozit. Procedura de înregistrare fiscală şi obţinerea unui cod fiscal sunt complexe şi pot dura până la o lună.

- Instituţie responsabilă: Ministerul Finanţelor

3. Nerespectarea drepturilor corporative ale investitorilor:

- Participarea şi votul investitorilor în adunările generale ale acţionarilor ar trebui să fie foarte simple.

- În prezent există dificultăţi în utilizarea procurilor pentru votul în AGA. Procedurile de vot sunt complicate. Este necesară furnizarea unui amplu set de documente corporative pentru exercitarea drepturilor investitorilor. Opţiunile de convocare a AGA sunt limitate.

- Instituţie responsabilă: ASF

4. Lipsa unei proceduri de plată a dividendelor către investitori aliniată la standardele internaţionale:

- Investitorii trebuie să apeleze la diverse mijloace pentru a-şi primi dividendele în loc să fie deserviţi automat.

- Fiecare emitent are propriile proceduri şi termene de plată a dividendelor. Există întârzieri la plata dividendelor.

- Instituţie responsabilă: ASF

5. Cost excesiv al participării la piaţă:

- Instituţiile şi participanţii la piaţa din România nu sunt competitivi pentru că nu pot concura prin reducerea comisioanelor percepute investitorilor. Accesul la piaţă este foarte scump şi descurajează investitorii şi intermediarii să tranzacţioneze în România.

- Instituţii responsabile: ASF şi BVB

6. Neclarităţi privind aspecte fiscale aferente tranzacţionării pe piaţa de capital:

- Problemele fiscale afectează negativ valoarea tranzacţiilor pe piaţa de capital, având ca rezultat venituri reduse către bugetul de stat.

- Există prevederi neclare privind regimul fiscal şi cerinţele de conformitate aplicabile altor tipuri de tranzacţii decât cele simple de vânzare/cumpărare de acţiuni.

- Instituţii responsabile: Ministerul Finanţelor şi ASF

7. Piaţa primară:

- Piaţa primară funcţionează corespunzător atunci când procesele decurg rapid, trecând lin de la o etapă a tranzacţiei la alta - în caz contrar, creşte semnificativ riscul unui impact negativ asupra investitorilor.

- Ofertele publice şi procedurile de listare sunt inflexibile şi mult prea formale, ceea ce face ca procesul de pregătire a oferteor publice să dureze circa cinci luni. Este necesară reducerea acestui termen.

- Instituţie responsabilă: ASF

8. Piaţa obligaţiunilor:

- Instrumentele de finanţare sunt flexibile, însă cu un regim de emisiune învechit şi inflexibil.

- Instituţii responsabile: ASF, Ministerul Finanţelor şi Parlamentul

 

O capcană ar fi să vrem să le facem pe toate acum ... Piaţa de capital se usucă ... avem nevoie de susţinere

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR

Dezvoltarea bursei este un aspect important la nivel macroeconomic, în contextul în care băncile au reticenţe în reluarea finanţării sectorului privat, astfel că această misiune ar trebui să fie preluată treptat de piaţa de capital. Economisirea internă pare să fie descurajată de nivelul neatractiv la care au ajuns dobânzile bancare. Deponenţii ar putea deveni investitori dacă ar găsi instrumentele necesare şi ar avea încredere să investească în piaţa de capital şi astfel în economia românească.

Este nevoie de maturizarea bursei, de ieşirea de sub imperiul traderilor şi de dezvoltarea bursei în piaţa de capital pentru finanţarea companiilor. Este nevoie de relansarea unui parteneriat între burse şi autorităţi, guvern, pieţe financiare. O capcană ar fi ca după 20 de ani în care piaţa de capital din România şi bursa au evoluat cum au evoluat să vrem acum să le facem pe toate. Dacă cuvintele mele nu vor fi înţelese greşit, aş prefera o evoluţie rapidă unei revoluţii aşa, vrem să schimbăm peste noapte lucrurile.

Daniel Dăianu, prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară

Există uscături în piaţă. Dacă între brokeri nu există „peer pressure“ (presiune între jucători similari - n.red.) pentru a elimina uscăturile... dacă instituţiile mari nu impun o anumită conduită şi nu respectă regulile... dacă nu există peer pressure, se intră într-un cerc vicios în care o mână spală pe alta, o situaţie de genul: eu nu îţi reproşez nimic, tu nu îmi reproşezi nimic.

Avem o piaţă de capital imatură, primitivă, fapt care nu este neapărat un handicap în momente de turbulenţe pe pieţele financiare ale lumii. Avem impedimente de ordin instituţional, inclusiv la instituţiile pieţei: la Depozitarul Central, la Bursa de Valori Bucureşti, la intermediari. Ştim că avem slăbiciuni şi în actul de supraveghere. Avem un caz foarte recent care a arătat un lanţ al slăbiciunilor în aplicarea reglementărilor.

Am făcut o analiză la ASF, vom veni cu propuneri pentru a promova măsuri care să facă prietenoase taxele şi comisioanele.

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti

Piaţa locală de capital se usucă, aproape că moare, din cauză că nu este un loc atractiv şi marii jucători din economie preferă să se finanţeze din afară. Companiile mici şi mijlocii nu se pot finanţa pentru că piaţa de capital este seacă. Economiile românilor nu pot investi în economia locală pentru că piaţa de capital nu este lichidă. Fondurile de pensii private nu au în ce să investească locală şi cumpără în principal titlurile de stat. Cândva cineva se va întreba la ce nevoie mai avem de fondurile de pensii dacă cumpără doar titluri de stat. Piaţa de capital are nevoie de măsuri de creare de lichiditate, lucru mai valoros decât aurul pe pieţele financiare, şi de crearea de valoare.

Vreau ca bursa de la Bucureşti să fie unul dintre cele mai importante centre financiare din Europa Centrală şi de Est şi lider în Europa de Sud-Est, iar pentru a atinge aceste obiective avem nevoie de susţinerea pieţei, a autorităţilor şi a guvernului.

Steven  Maijoor, preşedintele European Securities and Markets Authority

Colapsul financiar din 2008 a expus România, ca şi alte state din Uniunea Europeană, la mari scăderi. Dar pentru a ajunge la nivelul de dinainte de criză, statele membre trebuie să faciliteze accesul la pieţele de capital şi să continue măsurile de integrare europeană, oricât de dificil ar fi asta.

Corporaţiile mari din mai multe state membre încep să înlocuiască tot mai mult creditele bancare cu finanţarea prin obligaţiuni şi acţiuni, însă aceste alternative sunt greu accesibile întreprinderilor mici şi mijlocii. Comisia Europeană lucrează în prezent la un set de măsuri prin care întreprinderile mici şi mijlocii să aibă acces mai uşor la piaţa de capital. În prezent, pentru a se lista la bursă, IMM-urile trebuie să respecte standarde ridicate de contabilitate, însă o listare pe sisteme alternative de tranzacţionare ar putea fi o soluţie.

 

Ce spun participanţii de pe piaţa de capital despre barierele de care se lovesc investitorii pe bursa localâ

Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară responsabil de piaţa de capital

Nu sunt doar opt bariere care ţin pe loc dezvoltarea pieţei de capital, mai este şi reacţia internă la schimbare, iar eu mă lupt cel mai mult cu ea. Este clar că pentru listările viitoare nu sunt de ajuns reglementările actuale, unele dintre ele chiar modificate recent. Vom face modificări ale regulilor pentru a ne alinia la practicile europene. Autoritatea va aplica o serie de reduceri ale comisioanelor, însă nu toate tarifele vor fi scăzute spectaculos.

Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României

Care este interesul BNR să întărească piaţa de capital, un concurent al băncilor? Răspunsul este simplu: faptul că România joacă în liga a treia a pieţelor de capital. Mai este până piaţa de capital devine concurent al băncilor. Vrem să atragem o altă calitate a investitorilor internaţionali şi o altă cantitate a investitorilor locali, prin upgradarea pieţei de la statutul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă. Investitorii pe bursă îşi asumă riscuri legate de piaţă, nu vor să piardă din cauza birocraţiei sau a unor greşeli de reglementare.

James Stewart, vicepreşedintele Raiffeisen Bank

În cadrul roadshow-ului pe care l-am organizat la New York alături de BVB şi Fondul Proprietatea, am avut întâlniri cu 45 de investitori instituţionali care dispun de active în administrare de peste o mie de miliarde de dolari. Acum câţiva ani, era o realizare dacă strângeam zece persoane într-o sală. Sper ca anul 2014 să fie anul în care se va începe dezvoltarea pieţei de capital, deşi de 14 ani de când lucrez în acest sector mi-am dorit în fiecare an ca respectivul an să fie cel în care se vor urni lucrurile.

Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea

Să fii investitor instituţional străin în România este o experienţă dureroasă. Este birocraţie ridicată şi trebuie multe documente. Pe unii investitori îi pierdem pe drum când vine vorba de deschiderea unui cont. Unii investitori instituţionali mari vor să renunţe după câteva luni, deşi sunt deja la jumătatea procesului de deschidere a contului, întrucât sunt multe documente de completat. Până acum doi ani, fondurile Franklin Templeton erau reprezentate de trei oameni în AGA la companiile unde deţin actiuni, însă acum doi ani Franklin Templeton a trebuit să mai angajeze un om doar pentru România, care să reprezinte fondurile administrate în AGA la companii. Transmiterea votului pentru un singur fond este aproximativ 1.500 - 2.500 de euro. Pentru şapte fonduri, un singur vot costă peste 10.000 de euro.

Narcisa Oprea, partener al Schoenherr şi membru al CA la BVB

Sunt investitor în acţiunile unor companii tranzacţionate la BVB, iar procedura de distribuţie a dividendelor este extrem de greoaie, birocratică şi descurajantă. Nici acum nu mi-am încasat toate dividendele pe 2013 aferente investiţiilor în acţiuni, din cauza nenumăratelor drumuri pe care trebuia să le fac la mai multe bănci şi la oficiul poştal. Sunt avocat şi cunosc procedurile, însă dacă ar trebui să plătesc un consultant care să mă ajute, nu mi-aş acoperi costurile din încasarea dividendelor. O soluţie mai simplă ar fi ca societatea de brokeraj să îmi poată colecta dividendele şi apoi să mi le depoziteze în contul meu bancar.

Ana Bobirca, membru al CA al SIF Oltenia

Este momentul ca pragul de deţinere la SIF-uri să nu mai fie un subiect controversat. Întrebarea este acum nu când, ci de ce mai există prag de deţinere.

Dragoş Neaşcu, directorul general al Erste Asset Management

Putem vorbi de mai bine de un deceniu pierdut pentru piaţa de capital. Odată aceste bariere identificate, fiecare dintre noi trebuie să îşi facă cel mai bine treaba.

Adrian Tănase, director de investiţii la ING Pensii

Pentru noi, fondurile de pensii private, a avea o piaţă de capital nu este o dezbatere, este o obligaţie. Putem investi până la 50% din active în obligaţiuni şi acţiuni, însă acum titlurile de stat sunt cele mai mari investiţii din cauza subdezvoltării pieţei locale de capital. Vrem să ajungem la 50% din active în obligaţiuni şi acţiuni, şi sunt mulţi bani la mijloc: fondurile de pensii private au ajuns la active de 3 miliarde de euro, iar în acest an vor intra sub formă de contribuţii alte

800 de milioane de euro. Există limitări serioase pe piaţa locală de capital care fac ca fondurile de pensii private să caute investiţii pe alte pieţe.

Bogdan Juravle, directorul general al casei de brokeraj Swiss Capital

Acum câţiva ani ne plângeam că nu sunt suficienţi emitenţi. Însă s-au listat Fondul Proprietatea, Romgaz, a crescut lichiditatea la Petrom, dar volumele de tranzacţionare sunt aceleaşi, iar brokerii fac afaceri tot mai mici, situaţia în piaţă este tot mai complicată. Trebuie să le explicăm investitorilor străini de ce este România diferită, iar de cele mai multe ori problema e la sistemul de tranzacţionare şi decontare.

Andrei Pogonaru, membru în consiliul de supraveghere al Transelectrica

Reglementatorul trebuie să vadă tot câmpul de luptă, nu doar pe unii dintre combatanţi. Printre aspectele pe care trebuie să le rezolve piaţa locală de capital este şi înfiinţarea unei Contrapărţi Centrale care să garanteze decontarea tranzacţiilor şi să aducă astfel un plus de siguranţă în sistem.

Cristian Micu, directorul general al NBG Securities

Am fost trader în City-ul londonez şi din experienţă pot spune că principalele criterii la care se uită un investitor atunci când vrea să investească pe o piaţă sunt valoarea medie a tranzacţiilor zilnice şi costul de tranzacţionare. În ceea ce priveşte comisioanele percepute de brokeri suntem destul de competitivi faţă de situaţia de pe pieţele externe. Însă când vine vorba de tarifele percepute de BVB şi de ASF suntem printre cei mai scumpi din regiune. Bursa de la Bucureşti percepe un comision de 0,117% la cumpărare şi de 0,045% la vânzare, în timp ce la Atena comisionul este de 0,0125%, la Budapesta 0,015% din valoarea tranzacţiei. Ar trebui să ajungem cel puţin la nivelul Ungariei. 

Alexandru Bîrsan, partener al casei de avocatură Peli Filip

Când un investitor petrece mai mult timp rezolvând probleme birocratice, are mai puţin timp să analizeze financiar companiile, iar asta afectează evaluările companiilor locale.

Ioana Apa, director custodie la ING Bank

Din păcate, părţile de pre şi posttranzacţionare generează cele mai mari costuri pentru investitori.

 

CE a spus Ponta la conferinţa „Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România“

„România are nevoie de mai mult capital. Avem resursele materiale necesare şi resursele umane, însă fără capital economia nu se poate dezvolta. Avem nevoie de dezvoltarea pieţei de capital în România. Sunt un premier de stânga şi cu toate acestea susţin dezvoltarea sectorului privat şi a pieţei de capital. Cred că trebuie listate toate companiile de stat pentru a fi mai eficiente şi mai transparente. Sunt un partener al dezvoltării în mod sustenabil a pieţei de capital.

În pregătirea întâlnirii de astăzi, ieri ar fi trebuit să citesc un manual de pieţe de capital, ca să îmi reamintesc cunoştinţele din facultate. Nu am avut timpul necesar şi atunci am revăzut un film, «Too big to fail» („Prea mare pentru a eşua“ - n.r.) şi m-am gândit că dacă altora li se poate întâmpla - unora mult mai deştepţi, cu mai multă experienţă decât noi - să greşească fundamental, aş vrea ca nouă să nu ni se întâmple, nici pe piaţa de capital, sau, dacă ni se întâmplă pe altă piaţă, să zicem a asigurărilor, să nu ne aflăm în situaţia «Too big to save» („Prea mare pentru a salva“ - n.red.).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.02.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO