Bucureştiul, cu nucleul semnificativ de companii multinaţionale înregistrate aici, generează 46% din cifra de afaceri totală a firmelor din Top 1.000, iar Ilfovul contribuie cu aproape 8% la acest rezultat.
Desigur că nu toate firmele înregistrate în Capitală sau Ilfov au business doar aici, ci multe au prezenţă naţională, cu sucursale sau filiale şi în alte judeţe. Dar ponderea lor rămâne decisivă, aici plătesc taxe, de aici iau deciziile care se văd apoi şi la nivel regional. Situaţia se repetă şi în alte judeţe, mai ales acolo unde lider este o companie din retail (Profi în Timiş, Dedeman în Bacău, Lidl în Prahova sau Altex în Ilfov), pentru că şi în aceste cazuri cifra de afaceri raportată include reţele de magazine extinse la nivel naţional.
După numărul de companii din top 1.000 prezente în fiecare judeţ, Bucureştiul conduce detaşat, urmat de Ilfov, Timiş, Braşov şi Cluj.
După cifra de afaceri a companiilor top cinci se schimbă: Bucureştiul şi Ilfovul domină şi aici, cu 54% din total, dar pe locul trei urcă Argeşul, un judeţ tractat la propiu de locomotiva Dacia, un judeţ unde cele 30 de companii care sunt şi în top 1.000 reprezintă 66% din cifra de afaceri totală din judeţ. Dar câte din aceste 30 de firme mari ale Argeşului sunt conectate la industria auto? Cel puţin jumătate sunt active în producţia de componente sau subansamble auto, dar pe lângă ele mai sunt şi firme de transport sau logistică legate de Dacia şi de furnizorii ei.
Cum arată însă top 1.000 distribuit în două judeţe vecine: Timiş şi Caraş-Severin?
Urmăriţi un scurt demo cu răspunsul oferit la această întrebare de Liviu Sav, co-fondator al Bridge to Information, partenerul ZF în realizarea primului tool interactiv dedicat celor mai mari 1.000 de companii din România.
Accesul la acest nou tool interactiv se face din secţiunea Atlasul de Business al României, disponibilă pe ZF Corporate.
Varianta interactivă a Top 1.000 cele mai mari companii din Romania a fost dezvoltată printr-un parteneriat între Ziarul Financiar şi BRIDGE-to-INFORMATION.
