• Leu / EUR4.9477
  • Leu / GBP5.8325
  • Leu / USD4.6725
ZF 24

TOP 10 evenimente internaţionale în 2014. Un an marcat de spectrul unui nou război rece între Rusia şi Occident şi de intensificarea războiului valutar

TOP 10 evenimente internaţionale în 2014. Un an marcat de spectrul unui nou război rece între Rusia şi Occident şi de intensificarea războiului valutar

Piaţa centrală din Kiev, inundată de demonstranţii care au răsturnat guvernul lui Ianukovici. AFP/Mediafax Foto

Revoluţia ucraineană şi criza rusească

Ceea ce a început în februarie ca revoluţia ucraineană contra corupţiei, oligarhismului şi incompetenţei regimului lui Ianukovici avea să se transforme într-un război diplomatic şi economic între statele occidentale şi Rusia, într-o reactivare la scară mai mică a Războiului Rece.

Rusia preşedintelui Putin a perceput transformările politice din vestul Ucrainei, ajutate de Occident, ca pe o încercare a Ves­tului de a sparge sfera de influenţă a Moscovei în estul Europei. Victoria „Euromaidanului“ de la Kiev asupra lui Ianukovici a permis UE să-şi lărgească propria sferă de influenţă economică până la graniţele cu Rusia în condiţiile în care Moscova avea planuri de a îngloba o parte din fostele republici sovietice în propria uniunie economică. Răspunsul Rusiei a fost anexarea peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea unor mişcări separatiste în estul Ucrainei. Reacţiile ulterioare ale Occi­dentului au dus la prăbuşirea rublei cu aproape 50% de la începutul anului. Bogdan Cojocaru

 

Prăbuşirea preţurilor petrolului

Preţurile petrolului s-au prăbuşit anul acesta cu peste 45% de la maximele atinse în iunie, iar despre cauze nu se poate decât specula. Baza pe care are loc scăderea este clar cererea mai redusă pentru că economia mondială nu şi-a revenit complet din criză.

Însă marii producători, ţările din cartelul OPEC şi SUA, nu reduc producţia pentru a stopa căderea preţurilor, ceea ce îi determină pe unii analişti să creadă că scăderea cotaţiilor ţiţeiului este un gest deliberat făcut pentru a slăbi economia Rusiei. În 2013, 50% din veniturile bugetului federal al Rusiei au provenit din taxele pe activităţile de extracţie de minerale şi pe exporturile de hidrocarburi. În urmă cu câteva zile, liderul de facto al OPEC, ministrul saudit al petrolului, a declarat că OPEC nu va reduce producţia nici chiar dacă preţurile cad la 20 de dolari barilul, faţă de 61 dolari ieri. Poziţia saudiţilor sugerează că ei testează rezistenţa producătorilor americani. Bogdan Cojocaru

 

Moldova, cu un pas mai aproape de UE

Republica Moldova a parafat în iulie, în pofida avertismentelor Moscovei, Acordul de Asociere cu UE, ceea ce deschide practic piaţa comunitară acestei ţări şi reprezintă un prim pas spre integrarea europeană a economiei mol­doveneşti.

Asocierea este un semnal clar că Moldova, una dintre cele mai sărace economii din Europa, s-a angajat să urmeze calea europeană şi să iasă din sfera de influenţă a Moscovei. Răspunsul Kremlinului a fost clar. Acordul încalcă drepturile locuitorilor Trans­nistriei, declara vicepremierul Rusiei Dmitri Rogozin. El a avertizat că Moscova inten­ţionează să acorde susţinere totală regiunii separatiste. Influenţele Rusiei sunt încă puternice la Chişinău. Moldovei i-a trecut glonţul rusesc pe lângă ureche după victoria Partidului Socialiş­tilor, prorus, în alegerile parlamentare din decembrie. Însă împreună partidele proeu­ropene au câştigat majoritatea mandatelor, respectiv 55 din cele 101 ale parlamentului. Bogdan Cojocaru

 

ISIS, ascensiunea terorii

Războiul civil sângeros din Siria şi slăbiciunile puterii din Irak au creat o rampă de lansare pentru mişcarea teroristă Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIS), al cărei scop declarat este crearea unui stat al islamismului radical.

Cu lovitură după lovitură dată unor armate demotivate, ISIS şi-a construit un bastion al terorii în Siria şi Irak, unde sclavia este descrisă ca progres. Execuţiile prin decapitare ale unor jurnalişti occidentali au înfiorat întreaga lume, dar cu toate acestea ISIS atrage recruţi din toate părţile lumii, chiar şi din SUA şi Germania.

Militanţi islamişti ai ISIS defilând pe străzile din Mosul. AFP-Mediafax Foto

 

Pentru moment, înaintarea Statului Islamic este împiedicată de bombardamentele unei clasice coaliţii armate conduse de SUA. În lupta contra ISIS a intrat chiar şi aviaţia iraniană. La sol, luptătorii kurzi au început o ofensivă îndârjită contra militanţilor islamici în speranţa că aceste eforturi le vor aduce recunoaştere internaţională şi un stat propriu. Între timp, ISIS continuă să scandalizeze lumea prin ameninţări cu războiul şi distrugerea unor monumente şi valori istorice, prin a căror vânzare se şi finanţează. Bogdan Cojocaru

 

BCE şi uniunea bancară europeană

Ziua de 4 noiembrie a fost una istorică pentru UE, ziua în care BCE a devenit supraveghetorul unic direct al celor mai mari 120 de bănci din zona euro şi a ridicat astfel primul pilon pe care se va sprijini Uniunea Bancară europeană (UB), un proiect în care este implicată şi România.

Băncile intrate sub supravegherea BCE reprezintă 85% din totalul activelor bancare din zona euro. UB este soluţia găsită de liderii europeni pentru a rupe cercul vicios dintre bănci şi state şi pentru a se evita ca băncile să fie salvate cu banii contribuabililor. Aproximativ 3.500 de bănci „mai puţin importante“ vor rămâne în „parohia“ autorităţilor naţionale, dar sub supravegherea generală a BCE. Instituţia poate decide oricând să exercite supraveghere directă. Mecanismul Unic de Supraveghere este doar unul dintre pilonii uniunii bancare, care se va mai sprijini pe un mecanism unic de rezoluţie bancară pentru lichidarea/restructurarea băncilor, alimentat de un fond de 55 mld. euro construit chiar de bănci, şi pe o schemă comună de garantare a depozitelor. Bogdan Cojocaru

Preşedintele BCE Mario Draghi, cel mai activ protector al monedei euro. Foto: epa.eu

 

Megaevenimente sportive de 65 mld. $

Cele mai importante evenimente sportive ale anului, Jocurile Olimpice de Iarnă orga­nizate în februarie la Soci, în Rusia, şi Cupa Mondială la Fotbal, organizată în perioada iu­nie-iulie în Brazilia, au venit şi cu cele mai mari costuri organizatorice din istorie. Rusia a plătit 51 miliarde dolari, iar Brazilia 14 mld. dolari, bugete record pentru astfel de întâlniri sportive.

Pentru Rusia lui Vladimir Putin, jocurile olimpice au avut rolul de a cosmetiza Caucazul, de a aduce ţara în prim-planul scenei inter­na­ţionale şi de a atrage bunăvoinţa partenerilor in­ternaţionali. Imaginea Rusiei a fost însă pă­tată de evenimentele şi intervenţiile ruseşti din Ucraina. Eforturile economice depuse pentru organizarea jocurilor au adus beneficii mai ales oligarhilor agreaţi de Kremlin, spun unii ana­lişti. Brazilia, una dintre cele mai mari economii emergente, a intrat în recesiune tehnică după prima jumătate a anului, evoluţie pornită de la scăderea consumului şi a activităţii economice din timpul campionatului. Ţara a reuşit să iasă din recesiune în trimestrul trei, cu o creştere de doar 0,1% a PIB. Andrei Cîrchelan

 

Retragerea Fed şi ascensiunea dolarului

Economiile emergente precum Brazilia, Turcia şi India au început anul răvăşite de o furtună valutară alimentată de ciclonul fi­nanciar stârnit de Rezerva Federală americană şi de erori de management economic în cascadă. Sub influenţa semnelor lăsate de Fed că pre­găteşte reducerea pro­gramului de achiziţii de obliga­ţiuni prin care a injectat sute de miliarde de dolari în pieţe şi în economia americană, in­vestitorii s-au grăbit să-şi retragă din lumea emer­gentă activele pe care le-au investit acolo în căutarea unor randa­mente mai mari decât în SUA, unde dobânzile sunt aproape de zero. Această retragere a provocat căderea unor va-lute emergente. BCE a reacţionat târziu în răz­boiul valutar prin reducerea dobânzii principale la cote istorice şi aducerea dobânzilor la de­po­zite în teritoriul negativ - prima mare bancă cen­trală care face aşa. Unul dintre efectele aces­tui război este aprecierea dolarului cu 11% faţă de euro de la începutul anului. Bogdan Cojocaru

 

South Stream, o armă politică?

Rusia a anunţat pe neaşteptate în noiem­brie oprirea South Stream, un gazo­duct cu uti­li­tate mai mult politică decât eco­no­mică, al cărui scop era livrarea de gaze în Europa pe o rută care ar fi ocolit Ucraina. Rusia va con­tinua să folosească „ţevile“ care tra­versează Ucraina, însă va realiza o nouă conductă de gaze către Turcia, ţară al cărei consum de gaze naturale este în creştere. Eşecul South Stream a fost o veste bună pentru România, care ar fi fost scoasă din circuitul gazelor ruseşti către Europa sau, în cel mai rău caz, ar fi alimentat conducta rusească cu gaze naturale extrase din Marea Neagră. Lipsa unei conducte concurente la sud de Dunăre lasă loc şi transportatorului naţional de gaze Transgaz pentru a-şi realiza propriile proiecte de conexiune cu surse noi de gaze naturale din Orientul Apro­piat. Radu Bostan

 

Partidele extremiste câştigă teren

Partidele din extremele spectrului politic au câştigat pentru prima dată teren la alegerile pentru Parlamentul European din mai anul acesta, obţinând aproximativ 130 de locuri din to­talul de 751. Ascensiunea extremismului arată că populaţia este sătulă de politicile de aus­teritate impuse de partidele tradiţionale. În ţări precum Franţa, Marea Britanie şi Grecia partidele extremiste au câştigat chiar alegerile parlamentare naţionale. Ţările UE au ales anul acesta şi o nouă Comisie Euro­peană, pusă sub conducerea luxem­burghezului Jean-Claude Juncker, un politician cu multă experienţă, dar a cărui carieră a fost zdruncinată de scandaluri. În noua echipă, Corina Creţu, co­mi­sarul din partea României, are portofoliul dez­voltării regionale, care gestionează fonduri europene de peste 300 mld. euro. Daniela Stoican

 

Explozia Facebook

Acţiunile companiei au avansat cu 50% în acest an, la aproape 82 de dolari, pe fondul ex­plo­ziei veniturilor din publicitate de pe echi­pamente mobile. Preţul unei acţiuni este dublu faţă de momentul listării din luna mai a anului 2012. Facebook a realizat în acest an una dintre cele mai mari tranzacţii din industria globală online, achiziţionând cu 19 mld. dolari com­pania care a lansat aplicaţia de mesagerie online WhatsApp. Fondatorul WhatsApp este Jan Koum, un ucrainean care a emigrat în SUA la 16 ani. Tot în acest an, Facebook a ajuns să aibă softişti la Cluj după ce a cumpărat cu 500 mil. $ platforma de publicitate video online LiveRail, fondată de românii Andrei Dunca şi Ser­giu Biriş împreună cu britanicul Mark Tref­garne. Cei trei au pariat în 2008 pe dezvoltarea unui software care să faciliteze relaţia între publisheri şi advertiseri pentru monetizarea conţinutului video online. Adrian Seceleanu

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9477
Diferență: 0,0061
Ieri: 4.9474
Azi: 4.6725
Diferență: -0,8825
Ieri: 4.7141
Azi: 5.8325
Diferență: -0,1353
Ieri: 5.8404
Azi: 4.8048
Diferență: -0,4599
Ieri: 4.8270