1. Ieşirea din insolvenţă a Hidroelectrica
La finalul lunii iunie, coşmarul prin care a trecut cel mai mare producător de energie din România s-a terminat, Hidroelectrica ieşind din insolvenţă la un an şi şapte zile de la anunţul care a provocat unde de şoc în mediul de business local.
Compania a concediat 700 de angajaţi, a denunţat contractele directe prin care a pierdut peste un miliard de euro şi a intrat din nou pe profit. Băncile o aşteaptă din nou la credite, iar oamenii de pe bursă spun că investitorii nu vor fi speriaţi de anul de insolvenţă prin care a trecut perla sistemului energetic local. Remus Borza, administratorul judiciar al companiei, a devenit cu 2,2 milioane de euro mai bogat, aceasta fiind valoarea bonusului pentru scoaterea din insolvenţă a companiei în termenul anunţat, luna iunie. Problema este că în acest moment, din cauza scăderii consumului şi a preţurilor, chiar şi cel mai ieftin producător de energie din România are dificultăţi în a-şi vinde electricitatea.
2. Eşecul Nabucco
O aşteptare de mai bine de zece ani s-a terminat în iunie cu anunţul sec făcut de austriecii de la OMV: Nabucco Vest, ce a mai rămas din proiectul iniţial al Nabucco, a pierdut şansa de a livra gaze azere din zăcământul caspic mamut Shah Deniz II prin intermediul unei conducte de 1.300 de kilometri care unea Bulgaria de Austria via România.
La jumătatea anului trecut, Nabucco a suferit o modificare majoră în contextul în care finanţarea, care presupunea atragerea unor fonduri de 8 miliarde de euro, era foarte dificilă. În cursă mai era TAP, un proiect care trece numai prin trei ţări, porneşte din Grecia, se opreşte în tocul Italiei şi este de două ori mai scurt. Acesta a fost câştigătorul.
România rămâne astfel, cel puţin deocamdată, dependentă de importurile ruseşti care acum îi asigură circa un sfert din consum. Doar anul trecut România le-a plătit ruşilor de la Gazprom, prin intermediari, un miliard de euro pentru gazele cumpărate.
3. Reducerea subvenţiilor pentru energia verde
Zvonurile privind o schimbare iminentă a schemei de sprijin pentru energia verde au început să circule încă de la finalul anului trecut.
În martie, ANRE a publicat un raport în care se arăta clar că domeniul care a atras investiţii de peste 4,5 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză a fost supracompensat, dar reducerea nu putea fi realizată legal decât de la începutul anului viitor.
Confruntat cu o presiune crescândă din partea marilor consumatori industriali, care aveau de suportat facturi tot mai mari pe măsură ce comenzile lor erau tot mai mici, Guvernul a luat decizia în iulie de a amâna o parte din sprijinul acordat, în funcţie de tehnologie, pentru proiectele deja în funcţiune.
Subvenţiile se vor recupera în perioada 2017-2020. Proiectele care vor intra în funcţiune de anul viitor vor intra direct pe o schemă de sprijin redusă.
4. Primii manageri privaţi
Anul 2013 a fost şi anul în care au avut loc cele mai importante numiri în posturi de conducere în cadrul companiilor energetice în baza OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. La mijlocul lunii mai, Daniela Lulache, fostul director general al Fondului Proprietatea în perioada 2008-2009, a fost numită în funcţia de director general al Nuclearelectrica.
În iunie, Petru Văduva, fostul CEO al Ţiriac Holdings a preluat funcţia de director general al Transgaz, transportatorul naţional de gaze naturale. Virgil Metea, care a ocupat diferite funcţii de conducere în cadrul E.ON România, a fost numit în funcţia de director general al Romgaz, cel mai valoros activ pe care-l mai are statul român. Tot în iunie, Ştefan Bucătaru, fost CEO al Teraplast Bistriţa, a venit la conducerea Transelectrica. Procesul de numire a managerilor privaţi nu a fost însă lipsit de critici. De exemplu, în cazul Complexului Energetic Oltenia statul a cheltuit 150.000 de euro pentru ca headhunterii să-şi dea seama că de fapt cel mai bun manager privat era tot cel numit de stat, adică Laurenţiu Ciurel.
5. În sfârşit, au venit companiile pe Bursă
După ani întregi de promisiuni privind listarea marilor companii din energie, anul acesta două dintre perlele statului au intrat în ringul Bursei. Nuclearelectrica a pus pe bursă un pachet de 10% în septembrie. Oferta publică iniţială de vânzare de acţiuni s-a închis la preţul de 11,2 lei, minimul aprobat de guvern în luna iunie, deoarece interesul fondurilor de investiţii nu a fost atât de mare încât să urce preţul acţiunilor. Astfel, Nuclearelectrica a strâns 281,8 milioane de lei (63 mil. euro) prin oferta publică iniţială (IPO). Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România.
Oferta publică iniţială prin care statul a vândut 15% din Romgaz a atras un interes uriaş din partea investitorilor, atât fonduri de investiţii străine, cât şi persoane fizice române, care au pus pe masă peste 2,8 mld. euro. Cererea de acţiuni a fost de aproape 7 ori mai mare decât oferta, ceea ce i-a permis statului să vândă acţiunile la preţul de 30 de lei, aproape de maximul cerut, de 32 de lei, şi să încaseze 390 mil. euro. La anul, cele mai interesante companii pe care statul le scoate pe Bursă sunt Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia.
6. Taxe noi
La începutul lunii februarie, guvernul a instituit o serie de taxe „croite“ special pentru marile companii din energie, aplicarea acestora făcându-se peste noapte, fără nicio discuţie în prealabil cu cele mai mari companii din România. Taxele au fost pe monopolul de distribuţie şi transport al energiei electrice şi al gazelor naturale, dar şi pe veniturile suplimentare pe care producătorii de gaze le fac în urma liberalizării preţurilor. De la anul va intra în vigoare un nou set de taxe, de data aceasta guvernul instituind tot peste noapte impozite pe construcţiile speciale.
O taxă de 7 cenţi pe fiecare litru de carburant vândut în România. / Ultima oră. / Premierul Ponta a anunţat miercuri-seară că s-a înţeles cu preşedintele Băsescu să amâne introducerea acestei taxe timp de trei luni.
Deocamdată nu se ştie cât va plăti fiecare companie pentru impozitul pe construcţiile speciale. Potrivit calculelor ZF din taxa de 7 cenţi pe litrul de carburant, într-un an întreg de aplicare, s-ar putea încasa circa 650 de milioane de euro.
7. Revoltele din Pungeşti
Gazele de şist au devenit unul dintre cele mai fierbinţi subiecte din România din cauza conflictelor dintre localnicii din Pungeşti, comuna vasluiană unde ar trebui să fie amplasată prima sondă de explorare de Chevron, şi forţele de ordine. Pe fondul violenţelor din zonă, americanii de la Chevron au fost obligaţi să-şi suspende de mai multe ori activitatea pentru că localniciii au blocat accesul echipamentelor în zonă.
Principala temere este legată de modul de exploatare a acestei resurse care are consecinţe grave asupra mediului. Potrivit unor informaţii furnizate de Chevron, singura companie care a declarat oficial că vrea să extragă gazele de şist din România, pentru fiecare sondă se injectează în pământ, la adâncimi care pot ajunge la 4 kilometri, echivalentul unui bazin olimpic de apă cu nisip şi o serie de compuşi chimici pentru a străpunge straturile geologice şi elibera gazele. Mai departe, toată această „soluţie“ iese la suprafaţă şi este depozitată pe o arie de dimensiunea a două terenuri de fotbal, urmând a fi tratată.
8. Din nou pe minus
Anul acesta cererea de energie, gaze naturale şi carburanţi a scăzut din nou, printre explicaţii fiind iarna mai blândă şi vara mai răcoroasă din 2013, situaţia din industrie, dar şi o oarecare modificare a structurii economiei româneşti însoţită de investiţiile pe care companiile le-au făcut în soluţii de eficienţă energetică, după cum au explicat specialiştii din piaţă.
Scăderea cererii de energie s-a suprapus cu un an hidro bun, dar şi cu o producţie de energie eoliană semnificativă, lucru care a dus mai departe la scăderea preţurilor în piaţă.
Situaţia a generat dificultăţi majore pentru producătorii de energie termo care au costuri mai mari de producţie, dar şi pentru Nuclearelectrica, firmă care deşi are costuri reduse s-a văzut cu contractele reziliate, cumpărătorii preferând să-şi cumpere energie de pe piaţa spot.
9. Memorandumul Rompetrol
În februarie anul acesta, guvernul a încercat să rezolve disputa comercială privind datoriile Rompetrol printr-un memorandum. Documentul prevede ca statul român, care controlează 44,6% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), să cedeze un pachet de 26% grupului Rompetrol, acţionarul majoritar al companiei, pentru 200 mil. dolari. Totodată, KazMunayGas, proprietarul grupului Rompetrol, se angaja să constituie un fond de investiţii kazaho-român în care Rompetrol să deţină 80% din acţiuni şi statul român 20%, care să investească în următorii ani un miliard de dolari în proiecte din sectorul energetic.
În schimb, statul ar fi renunţat la litigiile cu Rompetrol care vizau recuperarea sumei de 516 mil. euro, reprezentând contravaloarea obligaţiunilor nerăscumpărate de Rompetrol Rafinare de la statul român, în septembrie 2010. În schimbul obligaţiunilor, statul a primit acţiuni în companie. Recent însă Curtea Constituţională a declarat neconstituţională legea de aprobare a Memorandumului de înţelegere între statul român, guvernul Ponta, Parlament şi grupul Rompetrol.
10. Investiţii şi noi jucători
Grupul texan Lufkin, specializat în producţia de echipamente pentru industria de petrol şi gaze, a terminat în iunie anul acesta o fabrică de 130 de milioane de euro în Ariceştii Rahtivani, la Ploieşti. Investiţia vine să confirme astfel Ploieştiul capitală a industriei petroliere din România.
Piaţa locală a demonstrat că încă mai este atractivă şi pentru marile companii petroliere. Azerii de la SOCAR au apăsat pedala extinderii şi au ajuns, potrivit celor mai recente informaţii, la şapte benzinării în urma unor investiţii de 15 milioane de euro.
La rândul lor, ruşii de la Gazprom au deschis 13 benzinării şi mai au în construcţie încă zece.
Compania a anunţat că până în 2015 vrea să ajungă la 120 de benzinării, investiţia totală fiind de 150 de milioane de euro.
Ziarul Financiar face retrospectiva de business a anului 2013: care au fost cele mai importante evenimente care au mişcat marile pieţe ale economiei româneşti
Top 10 evenimente în agricultură în 2013
Anul 2013 a adus producătorilor care au mizat pe cereale şi pe seminţe oleaginoase recolte de aproape 22 de milioane de tone şi rezultate cu 50% mai mari faţă de bilanţul modest din sezonul precedent. Plusul de productivitate în volum nu s-a translatat însă în totalitate şi în conturile producătorilor având în vedere că preţurile principalelor materii prime agricole au coborât chiar şi la jumătate. Declinul s-a produs pe fondul unor recolte-record atât în regiunea Mării Negre, cât şi în alte regiuni mari producătoare. În consecinţă, fermierii locali s-au văzut cu calculele date peste cap, ceea ce a generat în piaţă valuri de tensiune între producători şi comercianţii de materii prime agricole.
Top 10 evenimente ale anului în retailul alimentar
Ultimul an a fost unul bogat în evenimente pentru comerţul local, schimbările de executivi mergând mână în mână cu sutele de deschideri operate de cei mai mulţi jucători. După ce şi-au împărţit piaţa comerţului modern jucătorii internaţionali îşi vânează acum ţintele de achiziţii unii altora.
Top 10 evenimente din infrastructura de transport în 2013
Anul 2013 a adus rezilierea unui contract considerat păgubos pentru statul român, cel de construire a autostrăzii Transilvania de către americanii de la Bechtel, dar şi un eşec în privatizarea transportatorului feroviar de stat CFR Marfă. Anul 2013 a însemnat însă şi un nou pod peste Dunăre, la Calafat - Vidin, precum şi peste 100 de kilometri noi de autostrăzi (cea mai mare parte a acestor autostrăzi urmează să fie deschise până la finalul anului).
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 19.12.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
