ZF 24

Topul celor mai importante evenimente din telecomul românesc în ultimul an, o piaţă cu o valoare de peste 3 miliarde de euro

Topul celor mai importante evenimente din telecomul...

Autor: Adrian Seceleanu

03.01.2015, 19:31 31121

Industria locală de comunicaţii, cu o valoare de peste trei miliarde de euro pe an, nu a fost sărăcă în evenimente în 2014, chiar dacă niciuna dintre marile tranzacţii aşteptate pe piaţă nu a avut loc

1. Integrarea şi rebrandingul Cosmote şi Romtelecom

Evenimentul anului în industria locală de comunicaţii a fost procesul de integrare şi de rebranding al Cosmote cu Romtelecom, având în vedere atât costul operaţiunii de trecere la brandul Telekom - de aproximativ 15 mil. euro, cât şi mărimea companiilor implicate (cu un business anual cumulat de aproximativ 1 miliard de euro). Rebrandingul este semnificativ şi pentru că reprezintă un pariu al gigantului german Deutsche Telekom pe România, o piaţă în care se întâlneşte cu rivali precum Orange, Vodafone, UPC dar şi RCS&RDS. Un efort demarat încă din anul 2013 sub coordonarea germanului Nikolai Beckers, integrarea fostelor Cosmote şi Romtelecom este una dintre cele mai complexe operaţiuni de acest tip din România: în mai puţin de doi ani de zile aproximativ 10.000 de oameni - angajaţii celor doi operatori - au fost nevoiţi să treacă printr-o schimbare radicală de management şi a structurii de conducere, a proceselor de lucru, şi mai apoi de rebranding şi relansare a portofoliului comercial, fără a mai lua în calcul şi programele de plecări voluntare şi externalizarea unor activităţi.

2. Operatorii sfidează taxa pe stâlp - România rămâne în topul mondial de viteze la net

Operatorii de comunicaţii au continuat să investească masiv în infrastructură în acest an, atât în reţele fixe cât şi mobile, şi au continuat să mărească viteza conexiunilor de date, sfidând parcă taxa “pe stâlp” introdusă peste noapte, fără consultări, de guvernul Victor Ponta. În ciuda acestei taxe, care a scos în 2014 circa 35 mil. euro din conturile operatorilor, România va încheia anul pe locul trei în topul ţărilor cu cele mai rapide conexiuni la internet realizat de compania Ookla, cu o viteză medie de 60,82 Mbps, înaintea unor ţări precum Japonia sau Franţa.

3. Externalizări pentru tăierea costurilor

Aflaţi sub presiunea de a-şi atinge rezultatele în ciuda apariţiei peste noapte a “taxei Ponta” pe infrastructura de internet şi a impactului negativ al reducerii tarifelor de interconectare sau pentru apelurile în roaming, operatorii au început să semneze contracte prin care externalizează o serie de activităţi tehnice. Spre exemplu, în luna iunie Cosmote şi Romtelecom (în prezent Telekom) au externalizat către compania suedeză Ericsson centrele de comandă ale reţelelor împreună cu un număr de 750 de angajaţi. La finele anului Ericsson a câştigat şi un contract cu Orange, care va transfera, de asemenea, circa 150 de oameni de la departamentul tehnic.

4. Reducerea tarifelor de interconectare

Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a redus de la 1 aprilie cu aproape 70% tarifelor de inteconectare de la 3,07 eurocenţi pe minut la 0,96 euro-cenţi / minut, punând astfel bazele apariţiei mai multor oferte cu apeluri nelimitate indiferent de reţea. Odată cu această reducere, costul operatorilor pentru a le oferi clienţilor, de exemplu, 200 de minute de apeluri în orice reţea a devenit de aproape opt ori mai mic decât în anul 2006: doar 1,9 euro, faţă de 14 euro.

5. Contractul de roaming naţional între RCS&RDS şi Vodafone

Dincolo de rebrandingul Cosmote şi Romtelecom şi reducerea tarifelor de interconectare, cel mai discutat eveniment din acest an de pe piaţa locală de comunucaţii a fost semnarea contractului de roaming naţional dintre companiile RCS&RDS şi Vodafone, care le permitea clienţilor RCS & RDS să acceseze automat reţeaua Vodafone în zonele fără acoperire pentru reţeaua Digi. Semnarea rapidă - fără preconizatele amânări şi tergiversări - a acordului de roaming naţional între cele două companii, care rezolva una dintre cele mai mari probleme ale companiei lui Zoltan Teszari pe segmentul de telefonie mobilă - acoperirea reţelei proprii - a fost o veste care a căzut ca un trăznet în industrie. “Inaki Berroeta ne-a pus o bombă pe masă după care a plecat”, comenta în primăvară un executiv de top din industrie semnarea respectivului contract, făcând referire la fostul CEO al Vodafone România, Inaki Berroeta, care a preluat în luna mai mandatul de CEO al subsidiarei din Australia a grupului britanic. Semnarea contractului, care dădea brusc o relevanţă naţională ofertelor ultra-agresive ale RCS&RDS, a generat un val de speculaţii la nivelul pieţei privind motivele şi interesele fiecărei părţi de a semna atât de repede un asemenea acord. După semnarea acordului cu Vodafone, RCS&RDS a fost şi autorul unor erori de comunicare numai bune de studiat în facultăţile de profil în relaţia cu clienţii săi: compania a introdus pe ascuns limite de utilizare a serviciilor Digi prin reţeaua Vodafone, generând un val de furie din partea utilizatorilor, care au acuzat lipsa de transparenţă a companiei. În ciuda acestor probleme, în primele zece luni ale acestui an RCS&RDS a fost reţeaua care a atras prin portare cei mai mulţi utilizatori din alte reţele. Dacă în perioada octombrie 2008 - 31 decembrie 2013 doar puţin peste 8.300 de numere aferente serviciilor de telefonie mobilă fuseseră transferate din reţelele Orange, Vodafone sau Cosmote / Romtelecom / Zapp (actualul Telekom) în cea a RCS&RDS, în perioada 1 ianuarie - 1 octombrie 2014 aproape 110.000 de numere au fost mutate în reţeaua Digi. Conform datelor ANCOM, în acest an RCS&RDS este practic compania care a atras cel mai mare număr de clienţi din alte reţele (cu tot cu numerele de telefon).

6. Explozia consumului de servicii de internet

Numărul conexiunilor fixe şi mobile la internet a atins 18,3 milioane la finele lunii iunie, în creştere cu 22,8% faţă de 30 iunie 2013, pe fondul avansului conexiunilor mobile cu 28,5%, la 14,4 milioane, reiese din datele anunţate de Autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM). În cazul conexiunilor fixe, numărul acestora a urcat de la 3,7 milioane la finele lunii iunie 2013 la 3,9 milioane la sfârşitul lunii iunie a acestui an.

7. Reţea de telecom pe bani europeni în zonele defavorizate

După mai mulţi de ani de amânări, în care România a fost la un pas să piardă fondurile nerambursabile puse la dispoziţie de UE, proiectul construirii unei reţele de comunucaţii în aşa numitele “zone albe” din ţară, unde nu este prezent niciun operator de telecom, a fost semnat. Romtelecom şi Cosmote România (grupul Telekom) vor construi reţeaua în 783 localităţi fără acoperire pentru astfel de servicii, valoarea proiectului ridicându-se la 365,8 milioane de lei, TVA inclusă (83,1 milioane euro).

8. Amânarea unei decizii în cazul acţiunilor fostului Romtelecom

Guvernul României a preferat să amâne pe viitor clarificarea situaţiei participaţiei sale la fosta companie Romtelecom, toate discuţiile privind listarea la bursă sau iniţierea unei negocieri directe de vânzare cu Deutsche Telekom rămânând la stadiul de promisiuni. Reprezentanţii acţionarului majoritar (grupul elen OTE şi grupul german Deutsche Telekom) au declarat în mai multe rânduri că aşteaptă o propunere din partea Bucureştiului în ce priveşte acest proces, menţionând însă că această mutare nu a avut loc. Statul ar urma să ia o decizie pe baza unui raport întocmit de o echipă de consultanţi selectată încă din decembrie 2013, şi care este formată din: Swiss Capital - cel mai mare broker de pe bursa locală, banca elveţiană de investiţii UBS, Muşat & Asociaţii - una dintre cele mai mari case locale de avocatură - şi BT Securities - firma de brokeraj a Băncii Transilvania.

9. Telefoanele simple încep să dispară de pe rafturi

Cu o creştere de 20% în primele 10 luni (la 1,8 milioane de unităţi) şi de minimum 60% la nivelul întregului an, piaţa de smartphone-uri din România a înregistrat cea mai mare creştere din Europa. Dacă anul trecut ponderea smartphone-urilor a fost de 40% în totalul vânzărilor, anul acesta, ca număr de unităţi, am ajuns deja la 55%. „Anul viitor nu cred că vom mai vorbi foarte mult de telefoane mobile simple («feature phone-uri»)“, estimează de altfel Alexandru Mun­tea­nu, directorul diviziei de telecom din cadrul subsidiarei locale a gigantului sud-coreean Samsung, liderul pieţei locale de telefoane inteligente. Vânzările de smartphone-uri au depăşit pentru prima oară ca pondere telefoanele simple în luna octombrie a anului 2013.

10. Scandalul bruiajului din Ucraina

În 2014 a explodat şi un scandal care îşi are originile în cea mai mare licitaţie de spectru radio din istoria României, care a avut loc în 2012 şi care a adus statului român venituri de aproape 700 mil. euro: Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa de telefonie mobilă, a depus o plângere prealabilă împotriva Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), prin care solicită instituţiei plata a 15 milioane de euro - reprezentând „despăgubiri“ pentru „prejudiciul“ creat companiei de faptul că o parte din spectrul radio achiziţionat în anul 2012 de la statul român nu poate fi utilizat în peste 20 de judeţe, în conformitate cu condiţiile descrise în caietul de sarcini - din cauza unor interferenţe generate de companii de comunicaţii din Ucraina. Operatorul a prezentat în susţinerea plângerii măsurători realizate de experţi în teren timp de o lună de zile, care documentează amploarea problemelor ge­nerate de „bruiajul“ generat din Ucraina: funcţionarea a peste 1.000 de antene din peste 20 de judeţe în care locuiesc milioane de persoane este afectată. Pentru a putea continua să ofere servicii de voce şi date în cele 20 de ju­de­ţe în care spectrul radio achiziţionat de la ANCOM este afectat de interferenţe, Vodafone a fost nevoită să „închirieze“ începând cu aprilie „spaţiu“ în frecvenţele companiilor rivale RCS& RDS şi Telekom (fostul Cosmote).

Problema nu era rezolvată nici la sfârşitul acestui an, conform declaraţiilor lui Ravinder Takkar, directorul general al Vodafone România. “Discutăm în continuare acest subiect, au existat unele mişcări din acest punct de vedere, însă nu la un nivel care să fie satisfăcător. Continuăm să avem discuţii legate de acest subiect. Cred că există oportunităţi pentru o abordare îmbunătăţită faţă de cea pe care o vedem astăzi. Am avut discuţii şi cu Ministerul Societăţii Informaţionale, şi aşteptăm să ne întâlnim şi cu noul ministru, pentru a vedea cum progresează lucrurile în legătură cu faptul că noi suntem dezavantajaţi şi că la nivelul industriei locale nu există un cadru de competiţie egal pentru toţi jucătorii: noi am plătit statului român pentru spectrul radio achiziţionat în anul 2012 la fel ca toţi ceilalţi jucători iar în final spectrul pe care l-am achiziţionat nu este la aceeaşi calitate cu cel achiziţionat de ceilalţi. Pe lângă faptul că trebuie să reparăm această problemă, iar acest demers are o evoluţie lentă - deşi se înregistrează progrese, trebuie să fie identificate modalităţi prin care să primim compensaţii pentru pierderile înregistrate din cauză că nu am primit ceea ce ni s-a spus că vom primi”. Pentru a putea continua să ofere servicii de voce şi date în cele 20 de judeţe în care spectrul radio achiziţionat de la ANCOM este afectat de interferenţe, Vodafone a fost nevoită să „închirieze“ începând cu aprilie „spaţiu“ în frecvenţele companiilor rivale RCS& RDS şi Telekom (fostul Cosmote), valoarea cumulată a contractelor fiind estimată pe piaţă la câteva milioane de euro pe an. Această problemă ar fi şi unul dintre motivele pentru care Vodafone a semnat atât de repede acordul de roaming naţional cu compania RCS&RDS.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO