Centura Capitalei, cu un trafic zilnic de 144.000 de vehicule, va fi modernizată şi extinsă la câte două benzi pe fiecare sens cel mai devreme la sfârşitul anului 2017 sau începutul lui 2018, potrivit datelor transmise de CNADNR.
Până în prezent, doar 20 din cei 72 de kilometri ai centurii arată a şosea care înconjoară o capitală europeană, în timp ce alţi aproape 20 de kilometri situaţi în nord vor fi modernizaţi până la finalul anului viitor, sau cel puţin acesta este angajamentul CNADNR. Partea de sud a centurii, ce măsoară peste 30 de kilometri, va mai aştepta însă peste trei ani până să fie extinsă la patru benzi.
Şoseaua de centură a Capitalei este unul dintre cele mai tergiversate proiecte rutiere majore din România, modernizarea şi extinderea la 4 benzi a acesteia fiind adusă în discuţie încă din 2005, cu doi ani înainte de aderarea României la Uniunea Europeană. La acea vreme, statul estima că va cheltui circa 530 de milioane de euro pentru reabilitarea şoselei.
Problema centurii Capitalei, unde traficul comercial este extrem de intens, este cu atât mai mare şi frustrantă pentru şoferi cu cât alte capitale din regiune au deja centuri la standard de autostradă, aşa cum este cazul Budapestei, unde autostrada M0 încercuieşte oraşul, conectându-l cu celelalte 7 autostrăzi ale ţării. În acelaşi timp, Bucureştiul are doar un tronson de circa 20 de kilometri, între Chitila, în dreptul DN 7, şi Voluntari, în dreptul DN 2, care este reabilitat şi lărgit la 4 benzi de circulaţie, fiind dat în exploatare în 2011.
Alte două tronsoane din centura nord pe care se lucrează în prezent, un sector de 11,2 kilometri între DN 2 (Voluntari) şi A2 Bucureşti-Constanţa, respectiv o secţiune de 8,6 kilometri între A1 Bucureşti-Piteşti şi DN 7 (Chitila), au „bătut pasul pe loc“ în ultimele trei luni. În cazul primului tronson, stadiul fizic de execuţie se ridică în prezent la circa 7%, identic cu cel de la finalul lunii iulie. Tronsonul este reabilitat de firma românească Tehnologica Radion pentru circa 53 de milioane de euro, însă compania se află în insolvenţă din septembrie, după ce omul de afaceri care o controlează, Theodor Berna, a fost arestat preventiv într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. Pe celălalt tronson lucrările au avansat de la un stadiu de 20% în iulie la 24% în prezent, proiectul de 30 de milioane de euro fiind pe mâna firmei româneşti Delta ACM ’93 şi a azerilor de la Azvirt.
Pentru centura de nord CNADNR a alocat anul acesta 200 de milioane de lei (45 de milioane de euro), potrivit datelor transmise anterior de compania de drumuri. Odată cu finalizarea centurii de nord, şoferii care vin dinspre Piteşti şi dinspre vestul ţării, dar şi cei care vin dinspre Ploieşti şi Braşov vor intra pe o centură cu 4 benzi şi vor putea ocoli Capitala pentru a ajunge mai departe pe autostrada Bucureşti-Constanţa.
Centura de sud aşteaptă documentaţia tehnică pentru fonduri europene
Dacă pentru partea de nord a centurii CNADNR are bani şi s-a angajat să finalizeze lucrările până la sfârşitul anului viitor, în ciuda ritmului greoi de construcţie din ultimele luni, în schimb pentru centura de sud a Capitalei situaţia este deocamdată incertă, având în vedere că recent compania de drumuri a reziliat contractele de reabilitare a acesteia, încheiate încă din 2008. Lucrările nu au demarat din cauza lipsei de finanţare.
„CNADNR a demarat procedura de revizuire a studiului de fezabilitate, pentru a putea accesa fonduri nerambursabile în vederea finanţării proiectului. După finalizarea documentaţiei tehnice va fi demarată procedura de atribuire a contractelor de execuţie a lucrărilor de modernizare a centurii Bucureşti Sud“, afirmă CNADNR
într-un răspuns transmis către ZF. Compania de drumuri adaugă că procedurile de licitaţie pentru modernizarea centurii de sud vor fi reluate după finalizarea procedurii de revizuire a documentaţiei tehnice, care va dura circa 5 luni. „Lucrările pentru modernizarea centurii Bucureşti Sud vor fi finalizate în termen de 24 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor“, potrivit CNADNR. Cu alte cuvinte, modernizarea şi extinderea la 2 benzi pe sens a centurii de sud a Capitalei ar urma să fie gata în cel mai bun caz la finalul anului 2017 sau începutul anului 2018, potrivit unor estimări ale ZF care iau în calcul faptul că după finalizarea procedurii de revizuire a documentaţiei tehnice pentru accesarea de fonduri nerambursabile, licitaţia pentru găsirea unor constructori va dura între 6 şi 12 luni, cu tot cu contestaţii.
În Master Planul General de Transport, documentul care arată priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030, figurează şi modernizarea centurii existente în sudul Capitalei la standard de drum expres, costul proiectului fiind de 176 mil. euro.
Nouă milioane de euro pentru astuparea craterelor
În iunie, CNADNR a reziliat un contract de 38 mil. euro încheiat cu Delta ACM şi Tehnologica Radion pentru reabilitarea a 9,4 kilometri din centura de sud a Capitalei, un proiect de 41 mil. euro pentru reabilitarea a 10 kilometri, pe care urma să lucreze consorţiul format din firmele Euro Construct Trading ’98 şi Romstrade (aflată în prezent în insolvenţă), dar şi un contract de 38 mil. euro pentru lărgirea la 4 benzi a 12,5 kilometri din centură, încheiat cu firmele Straco Grup, SCT Bucureşti şi Genesis International.
Totuşi, pentru anul acesta, CNADNR a alocat circa 40 de milioane de lei (9 milioane de euro) pentru centura de sud a Capitalei. Având în vedere că partea de sud a centurii este plină de cratere, CNADNR a decis să facă lucrări de reparaţii la nivelul covorului asfaltic al drumului.
De asemenea, CNADNR s-a angajat că va construi, în primăvara lui 2015, un pasaj între Centura Capitalei şi Domneşti, după ce locuitorii din zonă s-au plâns că sunt afectaţi de imposibilitatea de a circula, întrucât Prelungirea Ghencea are o singură bandă pe sens, iar numărul maşinilor este în creştere.
Pe lângă proiectele de extindere a actualei centuri a Capitalei la 4 benzi, CNADNR are în plan şi construirea unui inel de centură sud la standard de autostradă, proiect pe care intenţionează să îl realizeze în concesiune. Investiţia, care va include şi întreţinerea autostrăzilor Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Piteşti, a intrat în ultima perioadă într-un con de umbră, deşi până acum CNADNR ar fi trebuit să anunţe cine sunt investitorii privaţi care se vor implica în acest proiect estimat la 2 miliarde de euro.
„În prezent se desfăşoară etapa de dialog în cadrul procedurii de dialog competitiv pentru atribuirea contractului de concesiune“, potrivit CNADNR.