ZF 24

Transport aerian: unde este cu adevărat mai mare nevoie de banii contribuabililor?

Foto: AFP

Foto: AFP

Autor: Joaqim Almunia

03.07.2013, 20:21 181

Prin rolul său în stabilirea de legături între oameni şi regiuni, transportul aerian este esenţial pentru integrarea şi competitivitatea Europei. Cu 822 milioane de pasageri transportaţi în fiecare an şi o reţea formată din peste 460 de aeroporturi, sectorul are o contribuţie esenţială la economia europeană.

Liberalizarea sectorului realizată la iniţiativa UE se înscrie printre reuşitele integrării europene. Din 1997, când a început procesul de liberalizare, sectorul a cunoscut o extindere fără precedent. Liberalizarea a pus la dispoziţia cetăţenilor europeni servicii mai bune la tarife mai accesibile, permiţâd apariţia unor operatori de transport aerian cu tarife reduse, datorită cărora milioane de europeni pot în prezent călători mai ieftin. În ultimii zece ani, sectorul a trebuit, de asemenea, să se confrunte cu provocări importante: atacurile de la 11 septembrie 2001, criza petrolului şi criza economică actuală.

Transportul aerian a fost supus unor transformări ample, iar politica UE în domeniul concurenţei a jucat un rol important pe parcursul întregului proces. În temeiul competenţelor noastre de control al concentrărilor economice, am controlat tendinţa de concentrare tot mai mare între companiile aeriene — cum ar fi cea rezultată prin crearea Air France-KLM, prin fuziunea dintre Iberia şi British Airways, şi prin diferitele achiziţii făcute de Lufthansa. Am controlat, de asemenea, ajutoarele de stat acordate companiilor naţionale mai mici, care s-au confruntat uneori cu dificultăţi financiare serioase, asigurându-ne că ajutorul acordat este legat de restructurarea necesară pentru restabilirea viabilităţii acestora. De exemplu, am aprobat planurile de restructurare ale Czech Airlines şi Air Malta, în schimb Malév, transportatorul aerian din Ungaria, a cărui viabilitate nu a putut fi restabilită, a fost în cele din urmă nevoit să părăsească piaţa.

Însă rolul finanţării publice şi implicit al banilor contribuabililor în sectorul aviaţiei a evoluat mult, depăşind simpla recurgere la această soluţie pentru restructurarea întreprinderilor în dificultate. Lansez astăzi o consultare amplă între părţile interesate şi cetăţeni cu privire la proiectele de noi orientări ale Comisiei Europene în materie de ajutoare de stat pentru aeroporturi şi companii aeriene. Atât aeroporturile, cât şi companiile aeriene beneficiază frecvent de sprijin din partea autorităţilor publice de la nivel naţional sau local, deocamdată în condiţii de transparenţă insuficientă în ceea ce priveşte volumul şi motivaţia acestui sprijin. Aceste noi orientări vor indica în ce condiţii poate fi acordat un astfel de sprijin. Comisia investighează deja situaţiile de sprijin public acordat diverselor aeroporturi din UE, de exemplu Timişoara.

Provocările sunt numeroase. Crearea de numeroase aeroporturi regionale în ultimii ani a jucat un rol esenţial în îmbunătăţirea accesibilităţii anumitor regiuni. Principalele noduri se confruntă şi ele cu probleme legate de creşterea nivelului de congestionare. În acelaşi timp, densitatea aeroporturilor în anumite regiuni ale UE a condus la o supracapacitate semnificativă în raport cu cererea pasagerilor şi cu nevoile companiilor aeriene.

Această situaţie le poate oferi unora dintre actorii de pe piaţă posibilitatea de a „vâna subvenţia cea mai generoasă“ pe cheltuiala contribuabililor. Am asistat uneori la duplicarea infrastructurilor aeroportuare existente sau la crearea unor capacităţi neutilizate.

Având în vedere toate aceste aspecte, controlul ajutoarelor de stat la nivelul UE desfăşurat de Comisia Europeană are de jucat un rol decisiv. Trebuie să ne asigurăm atât că nevoile de transport ale cetăţenilor sunt satisfăcute, cât şi că banii contribuabililor ajung acolo unde sunt cu adevărat necesari. În fine, trebuie să menţinem condiţii echitabile între aeroporturi şi companiile aeriene, indiferent de modelul de afaceri al acestora, indiferent dacă e vorba de aeroporturi regionale mici sau de platforme aeriene mari, de companii aeriene cu tarife reduse sau de operatori naţionali.

Propun, prin urmare, să continuăm să acordăm ajutor pentru infrastructurile aeroportuare în anumite condiţii: ajutorul de stat poate fi justificat în cazul în care există o nevoie reală de transport şi un astfel de ajutor este necesar pentru a asigura accesibilitatea unei regiuni. În schimb, la fel ca orice altă activitate economică, aeroporturile ar trebui să poată să îşi acopere costurile de exploatare, mai puţin în cazul în care poate fi dovedită o nevoie reală pentru un serviciu public. Aeroporturile ar trebui să fie profitabile, iar costurile acestora ar trebui suportate de companiile aeriene şi de pasagerii care le utilizează. Acest lucru nu poate fi realizat de pe o zi pe alta: propun o perioadă de tranziţie de 10 ani, astfel ca aeroporturile regionale să se poată adapta progresiv. În fine, ajutorul pentru companiile aeriene poate fi justificat cu titlu temporar de exemplu pentru lansarea unei noi rute de transport aerian.

Prin adoptarea unui nou cadru pentru ajutoarele de stat adaptat realmente la provocările prezentului şi la cele din anii următori, vom putea răspunde mai bine nevoilor cetăţenilor europeni, atât în calitatea lor de contribuabili, cât şi de pasageri şi vom putea pune bazele unui sector al transportului aerian dinamic şi competitiv în Europa.

 

* Articol publicat în exclusivitate în România prin amabilitatea Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

de Joaqim Almunia - comisar european pentru concurenţă

Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO