Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană au venit ieri cu mesaje reformiste la discuţiile informale de la Bruxelles unde au digerat rezultatele “seismice” ale alegerilor europarlamentare care au adus partidelor anti-sistem victoria în Marea Britanie, Franţa, Belgia, Grecia şi Danemarca şi putere mai mare în alte ţări.
“Unul are un lider care are tatuată să zvastică, unul vrea să cureţe toată ţara de musulmani, unul are un fondator care a sugerat infectarea imigranţilor cu virusul Ebola. Aceasta este promoţia 2014, partidele care vor intra în Parlamentul European ca parte a celui mai eurosceptic, extremist şi anti-imigrant trand din UE al tuturor timpurilor”, descrie rezultatul alegerilor publicaţia americană The Huffington Post.
Rezultatul reflectă “neîncrederea în Europa şi teama de regres”, a spus preşedintele francez Francois Hollande comentând faptul că cea mai mare parte a francezilor care au votat la europarlamentare au preferat partidul de extremă-dreapta Frontul Naţional al lui Marine Le Pen. Aparent, preşedintele, cel mai nepopular din istoria Franţei, nu vede ca votul să aibă prea multe consecinţe asupra propriei persoane în condiţiile în care partidul său socialist s-a plasat pe locul trei, scrie EUobserver. În schimb Hollande învinovăţeşte Europa, pentru că a devenit de „neînţeles”, şi creşterea economică slabă.
“La Consiliul European voi reaminti că investiţiile, locurile de muncă şi creşterea economică trebuie să fie priorităţile. Sunt european, este de datoria mea să reformez Franţa şi să refocusez Europa”, a spus el într-un scurt discurs televizat.
Retorici reformatoare au venit şi de la premierul britanic David Cameron, în a cărui ţară Partidul Independenţei, anti-UE şi anti-imigranţi, a câştigat alegerile pentru prima dată în istorie. Liderul formaţiunii a promis înainte de alegeri un „cutremur” pe scena politică, şi s-a ţinut de promisiune.
Cameron a discutat luni telefonic cu Berlinul, Dublinul, Stockholmul şi cu liderii din Slovacia şi Letonia pentru a-i fi sprijinită poziţia de după alegeri, aceea că „trebuie schimbat ceva”.
„Rezultatul şi urmările alegerilor europarlamentare au subliniat nevoia de reformă pentru a asigura că UE face mai mult pentru a împlini adevăratele speranţe ale alegătorilor: locuri de muncă, creştere şi un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat al biroului premierului.
Aici se menţionează că şi alţi lideri europeni au acceptat că este important pentru Consiliul European să facă cunoscut cum vede viitorul UE şi al Comisiei Europene.
În Belgia au căzut capete
Cameron a declarat anterior, pentru BBC, că “a primit şi a înţeles” mesajul dat de cetăţeni prin alegerile europarlamentare: “Oamenii sunt profund dezamăgiţi de UE. Ei nu simt că actualele planuri fucţionează suficient şi vor schimbare”.
În Belgia, regele a acceptat demisia premierului Elio Di Rupo în urma victoriei partidului separatist flamand N-VA.
Premierul danez Helle Thorning-Schmidt, un socialist ca şi Hollande, a venit la Bruxelles dintr-o poziţie mai slabă în condiţiile în care partidul său a fost învins în alegeri de formaţiunea naţionalistă, anti-imigranţi, Partidul Popular Danez. Ea i-a felicitat, însă, pe câştigători, dar ia atenţionat că o dată cu voturile vine şi o resonsabilitate mai mare.
Cât despre Partidul Popular, liderul Morten Messerschmidt a declarat că vrea să “tragă Europa într-o altă direcţie, mai ales în direcţia Marii Britanii”. Guvernul britanic vrea ca ţara să aibă un statut special în UE.
În Grecia, unde alianţa de stânga, anti-sistem, Syriza a ieşit pe primul loc în alegeri, premierul a spus că nu vede nevoia unor alegeri anticipate aşa cum a cerut liderul Syriza Alexis Tsipras.
“Europa este un proiect pentru elite, prea îndepărtat de cetăţeni”
Germania, unde Alternativa pentru Germania, un partid anti-euro nou format, a primit mai multe voturi decât s-a anticipat, a tras propriile concluzii. Cancelarul Angela Merkel a afirmat că alegerile sunt “un semnal important pentru Europa”. Ea a exclus orice colaborare cu partidul anti-euro.
“Trebuie să facem clare valorile noastre, să luăm în considerare temerile acelora care nu au votat pentru noi. Bineînţeles, trebuie să avem grijă de alegători”, a spus ea. Partenerul său de coaliţie, Sigmar Gabriel, liderul Partidului Social Democrat, consideră că rezultatul alegerilor reflectă percepţia că “Europa este un proiect pentru elite, prea îndepărtat de cetăţeni”.
Karel Lannoo, analist al Centrului pentru Studiul Politicilor Europene de la Bruxelles, a caracterizat rezultatul alegerilor ca fiind “un dezastru pentru Europa”, o reacţie la interguvernamentalismul şi înţelegerilor încheiate în spatele uşilor închise care au devenit un obicei în timpul crizei din zona euro.
Şase ţări care s-au dus spre stânga, nu dreapta
Britanicul Nigel Farage zâmbind şi jubilând şi Marine Le Pen explicându-şi victoria în Franţa au devenit simbolurile triumfului “răului”, al partidelor eurosceptice şi naţionaliste în alegerile europarlamentare, dar în unele state membre ale UE alegătorii au înclinat spre partidele de stânga. The Guardian a realizat o listă cu acestea: Spania, Italia, Grecia, Portugalia, Slovacia şi România. România a avut un loc special în agenda politică a lui Farage, liderul formaţiunii anti-imigranţi Partidul Independenţei. El susţine că ar fi Îngrijorat dacă pe strada lui s-ar muta o familie de români. “Să sperăm că Farage va găsi loc lângă nişte europarlamentari români drăguţi”, notează The Guardian.
