Invazia Rusiei în Ucraina, cel mai mare război terestru din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, a împlinit vineri un an. În timp ce Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat o rezoluţie fără caracter obligatoriu prin care se solicită Moscovei să pună capăt războiului, China şi Brazilia au oferit proiecte duale pentru pace, niciunul dintre acestea neavând şanse de a avea succes. Beijingul nu are prea multă „credibilitate" în această problemă, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Bloomberg.
SUA intenţionează să anunţe o serie de „sancţiuni radicale împotriva sectoarelor cheie care generează venituri" pentru Rusia, inclusiv industria bancară, de apărare şi tehnologică. De asemenea, este prevăzut şi un ajutor militar mai mare pentru forţele ucrainene. Diplomaţii UE îşi vor continua vineri activitatea în încercarea de a finaliza un pachet de sancţiuni.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat că înarmarea Ucrainei nu „prelungeşte" conflictul şi că numai preşedintele Vladimir Putin are „în mâinile sale" sfârşitul războiului. Premierul britanic Rishi Sunak le va spune vineri colegilor din G-7 că este timpul pentru o abordare mai îndrăzneaţă în ceea ce priveşte donaţiile de arme. Spania va studia cererea Ucrainei pentru avioane de luptă, după ce premierul său a vizitat Kievul în această săptămână.
Principalele eforturi ale Rusiei rămân concentrate în est, în jurul localităţilor Kupyansk, Lyman şi Bakhmut. În ultima zi, Ucraina a respins aproximativ 100 de atacuri. Trupele de la Kremlin au lansat 10 rachete şi 31 de atacuri aeriene şi au efectuat peste 40 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă, soldate cu victime în rândul civililor din regiunile Harkov şi Kherson. Forţele aeriene ucrainene au efectuat 17 lovituri asupra trupelor ruseşti şi patru asupra sistemelor de rachete antiaeriene. Trupele ucrainene operatoare de rachete şi artilerie au atacat trei concentrări de trupe ruseşti, un depozit de muniţii, un depozit de combustibil şi un alt obiectiv militar critic nespecificat.
China are responsabilitatea de a respecta Carta ONU în ceea ce priveşte invazia Rusiei în Ucraina, însă Beijingul „nu are prea multă credibilitate" din cauza faptului că nu a condamnat războiul, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Tallinn, în Estonia.
Vorbind alături de Stoltenberg, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE va studia principiile Chinei în contextul în care Beijingul s-a angajat într-un parteneriat nelimitat cu Moscova înainte de începerea războiului. Ea a adăugat că sancţiunile UE împotriva Rusiei îi erodează puternic baza economică.
China a fost una dintre cele 32 de naţiuni care s-au abţinut joi de la adoptarea unei rezoluţii neobligatorii a ONU care cere Rusiei să pună capăt războiului. India, Africa de Sud şi Iran s-au numărat printre abţineri.
